Cultura organizațională la SC Cuponpro SRL București

Introducere

Dezvoltarea conceptului de cultura organizationala a fost favorizat si de reconsiderarea majora a rolului pe care resursa umana il are in evolutia organizatiei.

Cultura organizationala este considerata a fi „forta” invizibila din spatele lucrurilor usor observabile si tangibile dintr-o organizatie, este energia sociala ce determina oamenii sa actioneze. Putem compara cultura organizationala a unei organizatii cu personalitatea unui individ, ce intruneste o serie de aspecte vizibile si mai putin vizibile, dar care furnizeaza viziunea, sensul, directia si energia necesare pentru evolutie.

Termenul „cultura” provine din antropologie. El a fost utilizat pentru a reprezenta intr-un, sens foarte larg, elementele fizice si spirituale pe care o anumita colectivitate umana le-a transmis de la o generatie la alta.

Conform dictionarului „Le Petit Robert”, cuvantul cultura, in afara de semnificatiile sale agricole si biologice, are trei acceptiuni:

• „dezvoltarea anumitor facultati ale spiritului prin exercitii intelectuale apropiate” sau, prin extensie, „ansamblul cunostintelor dobandite care permit dezvoltarea, simtul critic, gustul,

judecata”;

• „ansamblul aspectelor intelectuale ale unei civilizatii”;

• „ansamblul formelor dobandite ale comportamentului in societatile omenesti”.

In American Heritage Dictionary cultura este definita ca fiind „totalitatea credintelor, valorilor, comportamentelor, institutiilor si alte rezultate ale gandirii si muncii umane, ce sunt transmise social in cadrul unei colectivitati”.

Peters si Waterman considera cultura organizationala ca „un set coerent si dominant de valori impartasite, transmise prin mijloace simbolice precum povesti, mituri, legende, sloganuri, anecdote, povestioare”.

Ovidiu Nicolescu, in lucrarea Fundamentele managementului organizatiei defineste cultura astfel: „cultura organizationala rezida in ansamblul valorilor, credintelor, aspiratiilor, asteptarilor si comportamen-telor conturate in decursul timpului in fiecare organizatie, care predomina in cadrul sau si care ii conditioneaza direct si indirect functionalitatea si

performantele”. Notiunea de cultura a organizatiei defineste asadar un sistem de valori, prezumtii, credinte si norme impartasite de membrii unei organizatii (intreprindere, agentie guvernamentala, organizatie nonprofit, muzeu etc.) care ii unesc.

Exista o serie de firme(de obicei multinationale) care sunt foarte interesante pentru oricine are nevoie de un loc de munca. Atractia fata de aceste firme este reflectata atat in salariile mai mari decat media, ci in egala masura din aceea ca aceste organizatii ofera conditii de munca excelente si au o cultura organizationala puternica. Mediu de lucru este cu atat mai important cu cat el exprima chiar viziunea organizatiei respective asupra modului de a-si desfasura activitatea.

Dar ce este cultura organizationala? Practic cultura organizationala reprezinta un stil de viata, fiind rezultanta unui evantai de practici interne, norme de conduita, valori, aspiratii si credinte specifice respectivei organizatii. Fara a gresi prea mult, ceea ce confera personalitate si identitate umana unei organizatii, este chiar cultura organizationala.

Cu cat o organizatie are o cultura proprie mai puternica, cu atat ea este mai matura si mai bine definita, avand un impact mai mare asupra salariatilor, impact care se reflecta cel mai bine in performantele economice efective. Cultura organizationala este o combinatie irepetabila de factori care ajung sa caracterizeze o organizatie si modul cum sunt structurate activitatile, relatiile dintre oameni si relatiile cu tertii. De la modul cum se imbraca angajatii(chiar daca nu exista o uniforma oficiala), pana la modul in care sunt gestionate conflictele, totul poarta amprenta unei strategii unitare care are rolul de a omogeniza anumite conduite si rezultate(cele pozitive), si de a descuraja altele. Daca vorbim de o organizatie matura, atunci cultura este deja un dat, actionand din start ca model dar chiar si in aceasta situatie, cultura organizationala se redefineste continuu prin ajustari minore. O firma fara cultura organizationala, chiar si aflata intr-un stadiu de formare, este o firma vulnerabila, asemeni unui stat fara cultura si istorie. Din acest punct de vedere cultura organizationala se comporta asemeni unui liant, ca factor motivator si cu valente educationale si formative. Este de aceea esential ca pe masura ce o firma se dezvolta si ajunge sa aiba tot mai multi angajati, sa se ocupe de crearea unui cadru general de lucru. Cultura organizationala determina angajatii sa se comporte intr-un anumit fel, sa respecte implicit si natural anumite standarde si din proprie convingere, sa devina sustinatori convinsi ai unui stil de actiune.

Cultura unei organizatii se bazeaza pe mai multe componente, precum valorile companiei, misiunea companiei, simbolurile definitorii, normele si practicile curente, istoricul, fondatorii si „mitologia ” existente. Astfel de exemplu drepturile si obligatiile salariatilor, comunicarea interna, modul in care mangementul isi defineste si operationalizeaza deciziile, gradul de formalism intern, politica de personal sau nivelul de creativitate, toate sunt parte ale culturii organizationale. Cea mai vizibila componenta a unei culturi mature este simbolul. Chiar si arhitectura cladirii, modul in care a fost realizat designul interior, culorile reprezentative, sigla si logoul companiei, toate sunt simboluri care ajung sa creeze identitati. in fapt, in extrem, o cultura organizationala limitativa, are efecte desigur negative prin reducerea diversitatii si diminuarea creativitatii. Din acest punct de vedere exista organizatii care au o cultura de putere, in care liderul formal exercita un control riguros. Alte organizatii din contra, au o cultura de tip echipa in care ceea ce conteaza este participarea tuturor intr-un efort colectiv, pentru binele comun si care valorizeaza creativitatea si comunicarea. Alte organizatii au o cultura de tip academie, in care se pune accent pe dezvoltarea personala si atragerea unor talente individuale(de exemplu companii private de cercetare, domeniul farmaceutic, tehnologii de varf etc.). Ce este interesant este faptul ca pentru subiectii acestor culturi, situatia de fapt este mai putin vizibila, evident nu in totalitate, specificul organizatiei fiind mult mai bine perceput de un observator obiectiv extern, sau daca o persoana migreaza dintr-o companie in alta. De aceea, in afara de simbolurile vizibile ale companiei, care desigur au si valoare comerciala de identificare a brandului, cultura organizationala nu este ceva vizibil, dar este foarte palpabila si are implicatii profunde.