Inserția studenților pe piața muncii din România

Introducere

Educația și formarea continuă sunt esențiale pentru inserția tinerilor absolvenți pe piața muncii.Învățământul universitar reprezintă principalul influent în educarea, formarea și adaptarea tinerilor la cerințele actuale ale pieței muncii.

În cadrul procesului de inserție ținerii dobândesc primele experiențe de integrare profesională chiar dacă și-au terminat sau nu studiile. Asistăm,

astăzi, la înlocuirea modelului tranziției directe, în care școala și munca se succedau, cu un model de tranziție indirectă, în care școala și munca se pot suprapune

pentru anumite perioade de timp. Deasemenea ne confruntăm cu acentuarea fenomenului de îmbătrânire a populației ocupate consecință directă a a acestui fapt fiind rata ridicată a șomajului

în rândul tinerilor.

Sistemul educaţional oferă diferite posibilităţi de formare, însă tinerii îşi aleg propriile traiectorii profesionale, fiind influenţaţi în deciziile lor de autorităţile publice, de angajatori şi de propriile familii. Ideea de traiectorie profesională ocupă o poziţie centrală în tranziţia de la şcoală la muncă şi presupune un alt mod de a vedea sau a gândi inserţia socială şi profesională a tinerilor.

Integrarea tinerilor pe piaţa muncii joaca un rol hotărâtor în determinarea bunăstării lor economice şi sociale şi in dezvoltarea lor ulterioară. Se consideră că un individ nu încheie această tranziţie cu succes până când nu ajunge să ocupe un loc de muncă ce presupune practicarea unei munci decente. Se poate pune şi problema tranziţiei tinerilor către primul loc de muncă semnificativ, prin care se înţelege un loc de muncă ocupat după părăsirea sistemului de învăţământ pentru cel puţin 6 luni şi cu o durată de cel puţin 20 de ore de muncă pe săptămână.

Modalităţile de tranziţie între şcoală şi mediul de muncă au evoluat foarte mult în ultimii ani, acestea devenind mai complexe şi necesitând un timp mai lung. Îmbunătăţirea corelării ofertei educaţionale cu nevoile de dezvoltare socială şi economică favorizează creşterea şanselor de ocupare a tinerilor absolvenţi, dar şi a contribuţiei acestora la creşterea productivităţii, a dezvoltării economice şi sociale in general

Ipoteze

1.

Majoritaeta absolvenților au avut cel puțin o experiență profesională după ce au absolvit facultatea.

2. Absolvenții își doresc să lucreze în domeniul în care au absolvit pentru

a-și dezvolta cunoștințele și competențele .

3. Angajatorii în general așteaptă de la

persoanele pe care le angajează să aibă studii universitare și postuniverstitare dar și deasemenea și o experiență de minim 1 an.

4. Salariul minim pentru care ar fi dispuși să lucreze absolvenții ar fi de 900 de lei.

5. Experiența profesională poate fi câteodată mai importantă decât studiile universitare pentru absolvenții care sunt în căutarea unui loc de muncă.

6. Absolvenții care nu reușesc să se angajeze, au așteptări diferite decât cele ale angajatorului și de cele mai multe ori nu au experiența.

Obiective

1.Identificarea cerințelor actuale ale pieței muncii care se adresează tinerilor și absolvenților

2.Stabilirea nivelului de utilizare în cariera profesională a cunoștințelor și competențelor dobândite

de absolvent pe parcursul traseului educațional.

3.Identificarea cauzelor care îi împiedică pe absolvenți să- și găsească un loc de muncă în domeniul în care au absolvit.

4.Stabilirea

gradului de importantă a experienței profesionale

și a studiilor universitare pentru obținerea unui loc de muncă.

5. Identificarea competențelor și cunoștințelor pe care trebuie să le dețină un absolvent atunci când este în căutarea unui loc de muncă