Lansarea laptelui Milka pe piața din România

Piata laptelui se ridica anual la 5 miliarde de litri din care doar 1,2 miliarde de litri sunt procesati in industria de profil, alte circa 2 miliarde de litri fiind vandute direct in piete fara sa fie pasteurizate. Romania a negociat cu UE o cota de productie de 3,3 miliarde de litri, din care numai 1,2 miliarde de litri urmeaza sa fie procesati in industria de profil.

Potrivit unui studiu Euromonitor International, Romania se situeaza pe primul loc intre statele in curs de dezvoltare in privinta cresterii medii anuale a pietei lactatelor in perioada 1998-2004, anume 25,8%. Piata romaneasca a produselor lactate a fost estimata la aproape un miliard de dolari, anul trecut. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, cererea de lapte si produse din lapte din Romania a urcat in 2004 cu 1,5% fata de 2003, pana la 231,1 kilograme/locuitor.

Atunci când se analizeaza piata laptelui si a produselor lactate o prima informatie de baza este reprezentata de disponibilul anual al acestor produse pe cap de locuitor. Astfel la categoria lapte si produse de origine lactata, facând o comparatie cu celelalte state europene, în 2004 în România se înregistrau circa 181,7 kg/an/locuitor, în conditiile în care media europeana a fost de 91,8 kg/an/locuitor, maximul regasindu-se în Albania (257,5 kg/an/locuitor) si minimul în Macedonia (28,9 kg/an7locuitor).

Distributia productiei de lapte de vaca colectat de catre laptarii pe regiuni de dezvoltare evidentiaza faptul ca regiunile de dezvoltare cu ponderea cea mai mare din punct de vedere al productiei de lapte colectat sunt: Regiunea Centru  30,0%, Regiunea NordVest  24,2%, Regiunea NordEst  20,9%, urmate de Regiunea Sud-Est cu 9,5%, Regiunea Sud-Muntenia cu 6,6%, Regiunea Bucuresti-Ilfov cu 4,9%, Regiunea Vest cu 2,3% si Regiunea Sud-Vest Oltenia cu 1,6%.

Laptele de vaca colectat de catre laptarii în anul 2005 a fost de 1.108.696 tone cu 89.430 tone mai mult decât în anul 2004. Continutul de grasime a crescut la 3,65% si cel de proteine la 3,20% fata de 3,64%, respectiv 3,19% în anul 2004.

În ceea ce priveste celelalte tipuri de lapte colectat, în anul 2005 productia a scazut comparativ cu anul 2004 astfel:

" Cantitatea de lapte de bivolita colectat  de la 7823 tone la 6840 tone;

" Cantitatea de lapte de capra colectat  de la 6715 tone la 4900 tone;

" Cantitatea de lapte de oaie colectat  de la 17638 tone la 13407 tone.

Ponderea cea mai mare din productia de lapte colectat de catre laptarii pe specii de animale o are laptele de vaca (97,8%), urmat fiind de laptele de oaie cu o pondere de 1,2%, laptele de bivolita cu 0,6% si laptele de capra cu 0,4%.

Piata laptelui de consum (aproape 1,5 miliarde litri în ultimul an) ofera trei mari tipuri de produse:

" lapte ultrapasteurizat (UHT)

" lapte pasteurizat, care împreuna cu cel ultrapasteurizat totalizeaza aproximativ 10% din cantitatea de lapte de consum vânduta în România

" lapte neprocesat industrial, riscant pentru sanatatea consumatorului dar preferat în mod traditional si având înca o uriasa pondere (90%) în laptele vândut în România.

Ultimul produs are o pondere importanta în comertul de subzistenta al producatorilor individuali, fiind cu totul strain de cutumele comerciale moderne cum este brandingul. Laptele UHT si cel pasteurizat "apartine" companiilor procesatoare, mai mici sau mai mari. Branduri în adevaratul sens al cuvântului exista doar pentru laptele UHT, probabil din cauza pretului mai ridicat al acestuia, care permite finantarea unui buget rezonabil de marketing. Singura exceptie de lapte pasteurizat (mai ieftin) vândut sub un brand este laptele Oke!, dar este o prezenta minoritara, deoarece la aceasta categorie de lapte, în fiecare zona a tarii sunt dominante prezentele producatorilor locali din zona respectiva.

Desi piata româneasca a lactatelor contine o varietate mare de produse, putini jucatori sunt capabili sa se impuna în mai mult de o categorie de produse. Gigantul Danone concureaza, pe segmentul de lactate proaspete (iaurturi), umar la umar cu alt gigant, Campina. Hochland se concentreaza pe brânzeturi procesate, unde este concurata puternic de Dorna Lactate si, într-o mai mica masura, de Friesland Romania. Ultimele doua companii se numara printre acei putini jucatori care abordeaza cu succes mai multe categorii: laptele de consum si brânzeturile (în cazul Dorna Lactate), laptele de consum, brânzeturile si lactatele proaspete (în cazul Friesland). În sectorul laptelui UHT, Dorna Lactate si Friesland au de putin timp un nou concurent - Albalact.

În 2004, consumul unor produse de baza printre care si brânzeturi si smântâna s-a diminuat fata de anul precedent. Concomitent se înregistreaza o puternica crestere în ceea ce priveste laptele, astfel realizându-se o oarecare compensare.

Consumul mediu lunar la lapte a fost de 5,9 litri pe o persoana.

În tabelul de mai jos este redata dinamica consumului principalelor produse lactate

- cantitati medii lunare pe o persoana -

Produsul U/M 2000 2001 2002 2003 2004

1 Lapte Litri 5,576 5,960 5,820 5,854 5,934

2 Brânzeturi si smântâna Kg 1,083 1,101 1,090 1,140 1,127

3 Grasimi - unt Kg 0,016 0,020 0,021 0,023 0,027

Piata laptelui din Romania va ajunge la un miliard de euro in 2008, pe fondul unei cresteri de cel putin 10% pe an, a declarat pentru ROMPRES presedintele Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui (APRIL), Valeriu Steriu. 'La ora actuala piata laptelui este de 850 milioane de euro, numai in sistem industrializat, dar ne asteptam sa creasca in mod constant in anii urmatori, cu circa 10% anual', a precizat Steriu. In ceea ce priveste piata vanzarilor directe, de la tarani la consumatori, presedintele APRIL a subliniat ca la ora actuala aceasta depaseste 1,5 miliarde de euro.