Marketing turistic - Brașov

1. Descriere generală

Braşovul, "orasul de la poalele Tâmpei", s-a înscris de timpuriu pe lista marilor oraşe ale ţării, ca un important centru comercial, mestesugăresc si cultural. Brasovul s-a născut ca oras in anul 1235 când era mentionat pentru prima dată cu numele Corona Civitas. Următoarele menţiuni documentare au fost în anul 1252 – Barasu, şi in anul 1288 – Braşov. Orasul s-a inaltat pe locul unor vechi asezari si fortificatii: neolitice, epoca bronzului si a fierului, in Valea Cetatii si Dealul Melcilor; dacice, din P-ta Sfatului si Pietrele lui Solomon; feudale timpurii, pe dealul Sprenghi.

Acest teritoriu a facut parte integranta din zona de etnogeneza a poporului roman. In evul mediu, locuitorii acestui spatiu - romani, maghiari, germani - au contribuit la dezvoltarea orasului si a mai multor târguri, cetăţi, sate.

Braşov era inca din sec. al XII-lea principalul centru din Transilvania si placa turnanta a schimburilor comerciale ce legau Viena şi Budapesta cu Imperiul Otoman, pe de o parte, şi cu Asia, pe de altă parte, valorile materiale acumulate de mestesugari si comercianti constituind un punct de atractie pentru atacatori. Primele amplasamente de aparare au fost santurile cu apa, gardurile si turnurile de observare. Cavalerii teutoni, instalati intre anii 1211-1225 in Tara Barsei, au stimulat pentru scurt timp eforturile de organizare defensiva. Ei au construit mai multe cetati de piatra: la Feldioara, la Crucea Mandei, la Codlea, la Crizbav si in vecinatata Rucarului. Incalcand astfel intelegerea cu regele Andrei al II-lea al Ungariei, cavalerii au fost alungati din tara.

Au venit sasi si unguri, care s-au asezat la inceput in jurul Bisericii Bartolomeu (Brasovul Vechi), ca apoi sa se dezvolte in zona Cetatii Medievale, inconjurata de creste muntoase .

Atestat documentar inca din 1292, vechiul cartier (Scheii Brasovului) a fost format de romani. Situat in afara zidurilor cetatii, prin cresterea populatiei, el s-a largit necontenit spre Pietrele lui Solomon, unde locuitorii au defrisat coastele si au construit gradini vestite.

In anul 1395, regele Sigismund a ordonat populatiei sa intareasca orasul. In sec. al XV-lea a existat deja prima centura de fortarete, insa turcii au reusit totusi in 1421 sa ocupe orasul. Cu noi intariri, in anul 1434, Brasovul a rezistat unui nou atac turcesc.

Poziţia geografică a Braşovului în centrul ţării, în Curbura Carpaţilor şi la interferenţa unor zone geografice (zona muntoasă şi Depresiunea Braşov) cu resurse specifice şi mai ales stabilirea unor bune legături comerciale favorizate de pasurile şi trecătorile Oituz, Întorsura Buzăului, Bratocea, Predeal, Racoş, Giuvala, Tuşnad, au impulsionat dezvoltarea de timpuriu a localităţii. Meşteşugarii braşoveni erau renumiţi din Levant până la Viena. În secolul XIV meşteşugarii erau organizaţi în aproximativ 30 de bresle, în 1546 apare prima “moară de hârtie” penrtu ca mai târziu, în 1894 să funcţioneze aici 158 de fabrici.

Localităţi învecinate. Judeţul Braşov cuprinde pe lângă municipiul Braşov încă 5 oraşe şi 21 comune ce ocupă o suprafaţă de 2545 km pătraţi. Braşovul se învecinează spre N cu localitatea Bod, spre NE, Hărman şi Prejmer, spre SE cu oraşul Săcele; spre SV cu Râşnov (DN 73). spre V cu localitatea Ghimbav la 8 km şi oraşul Codlea la 14 km; Alte localităţi învecinate sunt: Sânpetru(6 km) Cristian,Poiana Braşov(15 km).

Numărul estimativ de vizitatori anual în oraşul Braşov este de aproximativ 350 000 turişti

Căi de acces. La Braşov se poate ajunge trenul şi cu automobilul. Nodul rutier Braşov face legătură cu: Bucureşti, Buzău, Miercurea Ciuc, Sighişoara, Cluj Napoca, Satu Mare, Oradea, Deva, Sibiu, etc

Prin Braşov trece cea mai importantă magistrală ferovială a ţării: Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Sighişoara – Mediaş - Teiuş – ClujNapoca – Oradea - Episcopia Bihorului.