Plan de marketing - Brașovul zonă turistică

In urmatoarele pagini o sa va prezentam cateva motive pentru care orasul Brasov este o importanta zona turistica, atat din tara noastra cat si din Europa.

Autorii acestei lucrari s-au gandit ca ar fi bine sa prezentam cate ceva din istoria acestui oras; la baza tuturor, sunt faptele stramosilor nostrii.

Prezenta din timpuri stravechi a omului in judetul Brasov este semnalata in numeroase puncte, incă din perioada anilor 60.000 - 40.000 i.Hr. Asezarile umane au persistat mai apoi, neintrerupt, traversand epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului si, in final, epoca fierului. Nenumarate piese decoperite (vase de lut, arme din diferite materiale, monede, obiecte de podoaba, unelte agricole si de mestesugarit etc.) atesta larga dezvoltare a civilizatiei locale.

In aceasta zona au locuit dacii cumidavensi, avand centrul principal la Cumidava (Rasnov). In aceasta perioada, zona judetului a cunoscut o vasta inflorire din toate punctele de vedere, atat materiale cat si culturale. Este cazul sa amintim templul stravechi de la Racos si sculpturile antropomorfe din muntii Bucegi (Sfinxul, Babele), Ciucas si Fagaras (Omul), unele cu functiune de loc de cult. Autoritatile de ocupatie au adus mesteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte si drumuri.

Dupa retragerea aureliana, populatiile migratoare care au trecut prin aceasta zona au fost atrase de bogatia locurilor. Cea mai pregnanta amprenta si-au pus-o triburile slave, asezate in numar mare, care au lasat o seama de marturii - mai ales in toponimii si hidronimii. Secolele X-XI marcheaza cristalizarea primelor formatiuni politice in zona Tarii Fagarasului si Tarii Barsei. Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se intindea si asupra acestor teritorii, este cucerit de catre regele ungar Stefan. Se pare totusi ca, vreme de doua secole, regalitatea maghiara nu si-a putut exercita suveranitatea deplina asupra acestor locuri, astfel incat de abia dupa 1200 au putut fi colonizati sasii, secuii si teutonii.

Brasovul in Evul Mediu

Brasovul este atestat documentar in anul 1234 in Catalogul Ninivensis cu numele de Corona. In a doua jumatate a secolului al XIV- lea, este confirmat drept centru administrativ si eclesiastic al Tarii Barsei, (Corona, Kronstadt, Brasso), "orasul liber regal", unul dintre centrele economice si culturale ale Transilvaniei. In secolul al XIV-lea, burgul era concentrat in jurul pietei principale si al bisericii parohiale, Biserica Sfinta Maria, cunoscuta ca Biserica Neagra reconstruita incepand cu anul 1383. Inca din prima jumatate a secolului al XIV-lea erau conturate doua artere principale: Strada Manastirii si Strada Portii. In evul mediu, zona locuita din Cetate se oprea la limita formata de Ulita Calugaritelor (astazi Michael Weiss), orasul extinzandu-se spre 1600, pana la limita zidurilor dinspre actualul Hotel Aro.

In afara Cetatii existau totodata trei suburbii. "Brasovul Vechi" s-a dezvoltat in jurul bisericii Sf. Bartolomeu, ingloband asezarea de langa dealul Sf. Martin (zona strazilor Lunga si De Mijloc). Spre est, cartierul Blumana (zona strazilor Cuza Voda, Eroilor, 15 noiembrie, Castanilor si Colina Universitatii), cu capela Sf. Barbara, era locuit in principal de secui; aici se afla si leprozeria, mentionata documentar in 1413. Spre sud-vest se gaseste vechiul cartier romanesc al Scheilor Brasovului.

Centura de fortificatii a facut din Brasov unul dintre cele mai intarite orase medievale din Transilvania. Sistemul de aparare al Cetatii era completat cu fortul de pe Dealul Straja si cu cele patru turnuri de observatie extra-muros: Turnul Negru si Turnul Alb; celelalte doua turnuri existau pe latura de sud, pe versantul dinspre oras al muntelui Tampa in dreptul Bastioanelor Tesatorilor si Postavarilor.

Brasovul in vremea Renasterii

"Brasovul acestor timpuri iese in evidenta - fata de alte orase - prin cultivarea stiintelor", nota in 1548, marele umanist si reformator sas Johannes Honterus (1498-1549), intr-o scrisoare adresata lui Sebastian Munster, profesor al Universitatii din Basel. Prestigiul scolii si bibliotecii infiintate de Honterus in 1541 - Studium Coronense - avea sa atraga elevi din toata Transilvania, Ungaria, Germania si Olanda. Johannes Honterus a introdus reforma religioasa la sasii din Tara Barsei, iar in 1547 Dieta Principatului accepta religia luterana ca una dintre cele patru religii oficiale admise in Transilvania.

Casele patriciatului urban reflecta stilul Renasterii, majoritatea lor fiind construite in secolul al XVI-lea. Cladirile apartin tipologiei central-europene cu front stradal ingust ocupat integral si dezvoltare in adancime prin adaugarea succesiva de incaperi. Accesul in curte se facea printr-un gang. La parter existau portice cu arcade pe stalpi de piatra profilata. Acestea au fost puse in evidenta de lucrarile de restaurare la casa Negustorilor sau la casele Closius - Hiemesch - Giesel.

Secolul al XVII-lea – prima jumatate a secolului al XIX-lea

In 1689, cel mai devastator incendiu din istoria Brasovului afecteaza majoritatea constructiilor importante din Cetate. Refacerea orasului se desfasoara cu greutate, iar reconstruirea edificiilor distruse se face in concordanta cu noile stiluri: baroc, rococo, classic.

In 1737, Piata Sfatului este pavata cu piatra. In 1736, se construieste o sosea spre Tara Romaneasca prin pasul Timis.

Sfarsitul secolului al XVII-lea si prima jumatate a veacului urmator inseamna totodata si epoca de inflorirea comertului romanesc la Brasov, antrenand miscarea de emancipare intelectuala si nationala ce va culmina in Transilvania in contextul evenimentelor de la 1848. Ca urmare a desfiintarii privilegiilor sasilor de catre imparatul Iosif al II-lea ( 1780 – 1790 ), portile Cetatii sunt deschise pentru negustorii romani din Schei sau Tara Romaneasca, dar si pentru greci, macedoneni, armeni si evrei.

Intre 1784 si 1787 este construita Biserica Ortodoxa Greaca Sf. Treime de pe actuala Strada George Baritiudin daniile bogate ale negustorilor romani si greci, dar si ale boierilor Brancoveni, Vacaresti, Sutu, Mavrocordat din Tara Romaneasca, aflati in pribegie la Brasov. In 1835 este infiintata Casina romana ca loc de intalnire pentru negustori. Intre membrii sai figureaza elita intelectuala si culturala romaneasca a Brasovului, intemeietorii „ Gazetei de Transilvania ” – George Baritiu, Iacob si Andrei Muresanu. Prosperii negustori romani stabiliti in Cetate cumpara case vechi sasesti, sau