Marketing turistic - zona Bran

CAPITOLUL I Analiza destinatiei

1.Descriere generala

Branul este poarta naturala deschisa la trecerea din Transilvania in Muntenia si culoarul dintre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, invecinandu-se cu Tara Barsei in nord si nord-est, la sud si sud-est cu Dambovita si Valea Prahovei.

Din punct de vedere al cadrului natural, zona se prezinta ca o depresiune inalta intre 800 - 1.000 m cu orientare NE-SV ce este delimitata de valea raului Barsa, Muntii Piatra Craiului (cu varfuri de peste 2.000 m - Varful Omu 2239 m).Depresiunea este o platforma cu structuri de conglomerate si calcar in nord, forme carstice in sud, intinzandu-se catre bazine la Dragoslavele, despartite de pasul Giulava (1290 m). In zona In zona se remarca un contrast intre plaiurile prelungi si vaile puternic adancite de forme carstice: chei (Valea Rudaritei, Valea Cheii), sohodoale, lapiezuri (Giuvala, Fundatica), ponoare, izbucuri (Rudarita, Fundatica), doline (Fundata), polii (Obarsia vaii Izvorului)

pesteri (pestera Liliecilor), etc.

Localitatea Bran se afla in partea de SV a judetului Brasov, la intrarea in culoarul Rucar-Bran si are altitudini cuprinse intre 700-900 m. Branul se afla la o distanta de 27 km de Brasov pe DN 73; 109 km de Pitesti; 57 km de Campulung; 179 km de Bucuresti pe drumul european E60. Accesul pe cale ferata se face folosind reteaua Bucuresti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti (cca. 30 km). Comuna Bran, atestata pentru prima data in 1367, este specifica satului montan romanesc si este formata din 5 sate: Poarta, Predelut, Sohodol, Simon, avand centrul comunal in satul omonim.

Aceasta regiune are o clima temperata de depresiune intramontana cu veri racoroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5°C, iar in zonele vecine se inregistreaza valori cuprinse intre 4°C (Rucar), 7°C (Brasov), 8°C (Campulung). In luna iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar in luna ianuarie temperatura variaza intre -10 si -15°C.

Zona Bran este bogata in precipitatii, numarul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. In sezonul rece, numarul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea stratului de zapada este de 40-50 cm (propice practicarii sporturilor de iarna). Vanturile predominante in zona au o viteza de 3-5 m/s.

Din analiza acestor factori climatici reiese amplitudinea termica redusa, adapost de vanturi puternice, strat de zapada bogat si indelungat, ceea ce arata ca aceasta zona are valente turistice deosebite.Reteaua morfo-hidrografica din regiune este desfasurata conform orientarii reliefului catre bazinul Transilvaniei si spre Campia Romana. Exista ape de adancime si de suprafata. Apele de adancime reprezentate de izvoarele aflate la contactul dintre munti si culoarul Rucar-Bran, ele fiind slab mineralizate si cu o potabilitate buna. In cadrul apelor de suprafata, culoarul Rucar-Bran-Dragoslavele, are rol de cumpana de ape intre bazinul muntean si cel transilvan. Sunt doua rauri colectoare: Barsa - in sectorul nordic si Dambovita in sud. Din punct de vedere al florei si faunei perimetrul se afla in cadrul padurilor de fag ce se amesteca la limita inferioara cu gorunul si la cea superioara cu coniferele. Padurile compacte de molid sau amestec de fag si brad apar in Muntii Piatra Craiului, Leaota si Bucegi, in special la altitudini de 1400 - 1700 m, iar la altitudini inalte exista jnepeni, ienupari, flora subalpina si alpina. Izolat apar portiuni de larice, tisa, amestecate cu molid, fag, dar din cauza poluarii pajistile si fanetele inlocuiesc acum zona de padure. Sunt considerate monumente ale naturii: floarea de colt, garofita Pietrii Craiului, bulbucii de padure, sangele voinicului.Fauna este reprezentata in special in Muntii Piatra Craiului si Bucegi de exemplare ca: lupul, capra neagra, ursul, mistretul, veverita, rasul, vulpea, etc.

Avifauna este reprezentata de: cocosul de munte, ierunca, acvila de munte, ciocanitoarea, cinteza, pitigoiul etc. In apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean, boistean.Toate aceste elemente pot reprezenta motivatii pentru practicarea diferitelor forme de turism: in rezervatii, speologic, stiintific, etc.Din punct de vedere al cadrului socio-economic, Branul se defineste ca fiind un sat agrar, cunoscuta fiind traditia locuitorilor in cresterea animalelor.

Pozitia si forma satelor sunt o dovada elocventa a adaptarii la formele de relief. Pe platforme sunt amplasate satele Fundata, Sirnea si Magura, iar pe terase si coaste, ferite de inundatii, sunt asezate satele Moeciu, Sbarcioara, Simon, Bran Poarta. Aceste localitati fac parte din categoria satelor de tip risipit cu gospodariile cunoscute sub forma arhaica de "casa cu curte" intalnite si in alte zone de munte ale Romaniei, precum si in Europa, unde poarta denumirea de "gospodarie cu ocol intarit".

Ocupatiile de baza ale locuitorilor din acest perimetru sunt cresterea animalelor, lucrul la padure, atat in munti cat si prin pendularea intre munte si campie. Predominanta a fost cresterea vitelor in propria gospodarie cu "varatul" la munte, la stanele apartinand obstei satului si iernatul in gospodarie si la "hodai".Agricultura se practica pe scara mai redusa datorita terenului slab productiv si a climei reci, iar lucrul la padure a fost si ramane ocupatia de baza a celor din zona.