Mediu de Marketing al Firmei Turistice

În cadrul oricărei firme, responsabilitatea analizei mediului exterior şi a identificării schimbărilor de mediu revine în primul rând oamenilor de marketing. Pe de o parte, ei dispun de instrumentele necesare monitorizarii mediului, iar pe de alta parte, prin însăşi natura muncii lor îşi petrec o mare parte a timpului alături de clienţi şi de concurenţă. Studiul mediului extern le ofera posibilitatea adaptării strategiei de marketing în scopul evitării ameninţărilor şi a fructificării oportunităţilor ce rezultă din schimbările de mediu.

Cele doua sectoare în care este împărţit în mod tradiţional mediul de marketing sunt micromediul (sau mediul direct) si macromediul (sau mediul general).

Micromediu

Micromediul de marketing reflectă acei factori din interiorul şi exteriorul firmei, care influenţează capacitatea întreprinderii de a realiza o ofertă care să satisfacă cerinţele clienţilor. Realizarea de produse turistice de către o agenţie de turism tour-operatoare implică un proces de asamblare a componentelor .

Organizatorul de produse turistice elaborează produsele sale în colaborare cu hotelierii (deţinătorii de spaţii de cazare, restaurante, baze de agrement), cu transportatorii, cu oficiile naţionale de turism sau alţi prestatori de servicii.

Micromediul cuprinde agenţii din imediata apropiere a firmei si anume: furnizorii, intermediarii, clienţii, concurenţa şi publicul.

Furnizorii

Furnizorii. La fel ca în orice alt domeniu de activitate, furnizorii unui prestatar sau operator turistic sunt acele firme care îi asigură utilităţile necesare pentru desfăşurarea activităţii: materiale, energie, combustibil etc. În cazul particular al unui organizator de voiaje şi sejururi, putem opera o extindere a notiunii de furnizor, incluzându-i în această categorie pe toţi prestatarii individuali (hoteluri, restaurante, transportatori, atracţii) ale căror servicii turoperatorul le include în produsul său . Deşi organizatorul de voiaje nu devine efectiv proprietarul acestor servicii (nu le cumpară în sensul tradiţional al cuvântului), totusi ele reprezintă “materia primă” pe care el o foloseşte pentru a “asambla” produsul final (un sejur sau un voiaj).

Furnizorii care au o putere de negociere mare pot exercita presiuni şi influenţe asupra firmei. Puterea de negociere a furnizorilor depinde de talia lor (un lanţ hotelier are o putere mult mai mare decât o pensiune), de numărul lor (dacă la o destinaţie există un singur hotel, acesta poate negocia cu agenţiile de turism de pe poziţii de forţă) şi de costurile implicate de schimbarea furnizorilor.

Raporturile care sunt întreţinute cu furnizorii sunt foarte importante pentru bunul mers al afacerii, de modul în care se negociază preţurile cu furnizorii depinde tariful pe care organizatorul de turism va fi capabil să îl ofere turistului. De asemenea contează foarte mult calitatea serviciilor oferite de furnizori, organizatorul de turism fiind obligat să supravegheze îndeaproape modul în care furnizorii prestează serviciile la adresa turiştilor şi satisfac exigenţele acestora. Pentru ca organizatorii de pachete turistice să poată obţine preţuri mai mici la contactarea ofertei aceştia trebuie să aibă o putere finananciară destul de mare, pentru a beneficia de reduceri substanţiale din partea furnizorilor. Organizatorii de pachete turistice trebuie să aibă o bază cât mai mare de date, un număr cât mai mare de prestatori, pentru a putea să satisfacă toate cerinţele turiştilor.

Numărul structurilor de cazare turistică colective în Moldova existente la 31 decembrie 2006 a fost de 211, din care 76 hoteluri şi structuri similare, 6 structuri de intremare şi 129 structuri de odihnă.

Reţeaua hotelieră este destul de variată. Din numărul total de hoteluri şi structure similare 10 aveau categoria de clasificare de 4 stele, 11 – de 3 stele, 7 – de 2 stele, 3 – de 1 stea, iar celelalte nu erau clasificate pe stele. In ultimii ani, o parte din hoteluri au fost supuse modernizării, au fost deschise un şir de hoteluri mici, in acelaşi timp funcţionează reţeaua eficientă de inchiriere a apartamentelor private.

Structurile de cazare turistică colective dispuneau de posibilitatea prestării serviciilor, conform situaţiei de la sfirşitul anului 2006, in 29 restaurante, 40 baruri şi 50 cafenele, 2 cazinouri, 56 piscine şi saune, 84 săli şi terenuri de sport, 53 săli de conferinţe, 53 parcări auto, 52 spălătorii, 17 frizerii. Totodată, cota camerelor cu baie sau cu duş reprezintă 41,5% din totalul camerelor din structurile de cazare turistică colective.