Piața apei minerale în România

1.PRODUSUL

1.1.Scurtă descriere a produsului la nivel naţional

Apa minerală este considerată a fi o apă cu valoare terapeutică, obţinută în general dintr-un izvor mineral natural. Aceasta poate fi apă minerală plată (fără efervescenţă) şi apă minerală carbogazoasă (cu efervescenţă). Ţara noastră deţine aproximativ 60% din resursele hidrominerale ale Europei. În zilele noastre apa minerală este îmbuteliată direct de la sursă şi distribuită spre consum. Zăcămintele hidrominerale româneşti se remarcă prin debite însemnate şi printr-o calitate extraordinară a izvoarelor.

După cum se observă din harta de mai jos majoritatea centrelor de exploatare sunt situate în zona carpatică a ţării în: Carpaţii Orientali (Maramureş, Suceava, Neamţ, Harghita şi Covasna), Carpaţii Occidentali (Caraş-Severin, Hunedoara, Timişoara, Satu Mare şi Bihor). Principale izvoare de apă minerală din România sunt: Căciulata, Govora, Biborţeni, Călimăneşti, Zizin, Bodoc, Vâlcele, Covasna, Borsec, Sângeorz, Vatra Dornei, Lipova, Slănic etc..

HARTA ZĂCĂMINTELOR HIDROMINERALE ADMINISTRATE DE SOCIETATEA NAŢIONALĂ A APELOR MINERALE

(http://www.snam.ro/RO/fila41.htm , 28.04.2012)

1.2.Gama sortimentală existentă pe piaţa românească

Majoritatea centrelor de exploatare a apei minerale sunt deţinute de către firme româneşti şi mai puţin de către investitori străini. Societatea Naţională a Apelor Minerale S.A. (S.N.A.M.), controlată de Guvern deţine în prezent “monopolul” pe piaţa apei minerale în ceea ce priveşte extracţia şi livrarea apei minerale naturale pentru îmbuteliere, deţinând circa 75-80% din cantităţile extrase şi livrate ca materie primă companiilor de profil. Această societate administrează 32 perimetre de exploatare din cele 52 perimetre din care se extrage apa minerală şi de asemenea aceasta are relaţii de parteneriat cu 28 de societăţi de îmbuteliere printre care: S.C. Romaqua Group S.A., S.C. Rio Bucovina S.R.L., S.C. Perla Covasnei S.A., S.C. Perla Harghitei S.A. etc., precum şi cu societăţi de turism balnear şi consilii locale. Printre mărcile surselor de apă minerală înregistrate de S.N.A.M. se numără: Borsec, Covasna, Certeze, Domogled - Băile Herculane, Dorna Candreni, Iaşi-Copou, Iaşi Nicolina, Malnaş Băi, Poiana Negri, Poiana Vinului, Rieni, Tuşnad etc..

În România există 31 de branduri de apă minerală: Ana Vie, Aqua Carpatica (Carbogazoasă), Aqua Carpatica (Plată), Aqua Leggera, Aqua Sara, Biborţeni Aqua Magnesia, Borsec, Briza Liovei, Bucovina, Buziaş, Cezara, Dorna, Galu, Harghita, Herculane, Izvorul Alb, Izvorul Alb (White Spring), Izvorul Minunilor, Lipova, Lithinia, Matild, Perenna Premier, Perla Harghitei, Poiana Negri, Spring Harghita, Tenke, Tuşnad, Vâlcele,Wonder Spring, Zizin.

2.ANALIZA CERERII

2.1. Tendinţe privind consumul de apă minerală pe cap de locuitor

Consumul de apă minerală pe cap de locuitor a avut în general o tendinţă de creştere, după cum se observă şi din graficul de mai jos. Potrivit informaţiilor furnizate de S.N.A.M., consumul de apă minerală a crescut de peste 7 ori în ultimii 16 ani, dar se situează abia la jumătatea mediei europene. În perioada 1992-2003 s-a înregistrat o creştere continuă a consumului de apă minerală, atingând un vârf de 38,7 litri, urmată de un declin uşor, iar din 2005 reluându-se creşterea. Preferinţele de consum ale românilor se îndreaptă spre apa minerală carbogazoasă, care a reprezentat 64% din apa consumată în 2008, în timp ce în Uniunea Europeana apa necarbogazoasă reprezintă mai mult de două treimi din consum. Românii preferă apa de la robinet, iar din această cauză consumul de apă minerală din ţara noastră este de trei ori mai mic decât media Uniunii Europene. Astfel, un român bea, anual, aproximativ 45 de litri de apă minerală, comparativ cu 120 de litri, consumul mediu european.