Proiect Strategie Produs - Vincon Vrancea SA

. Conjuctura la nivel macro:

1.1. Factori naturali:

Seceta – Insuficienţa umidităţii solului şi a atmosferei faţă de valorile minimale necesare dăunează creşterii şi dezvoltării normale a culturilor viticole.

Insecte (moliile de struguri, Eudemis şi Cochilis) – Insecte adulte sunt nişte fluturi ce depun ouă (primăvara) pe diferite organe ale viţei de vie, din acestea rezultă omizi, aceştia atacă bobocii flori. Bobocii atacaţi sunt înfăşuraţi în fire păienjenoase, ce usucă şi provoacă căderea florilor. Vara aceste insecte atacă din nou, de aceasta dată bobiţele de struguri, hrănindu-se cu miezul lor, boabele atacate se îmbolnăvesc de putegrai şi recolta este compromisă.

Păianjenul roşu (clestarul viţei de vie) – Dăunătorul are o culoare roşiatică, de mărimi mici, se localizează în colonii pe partea inferioară a frunzelor, pe care le atacă, acestea devenind pătate în castanou roşiatic, paianjănul are 6 – 8 generaţii pe an.

Făinarea viţei de vie – Boala este produsă de ciuperca Uncinula Necator, ce afectează toate organele verzi ale viţei de vie frunze, lăstari, flori, boabe. Atacul este favorizat de un timp călduros şi secetos. Pe organele atacate se observă o plasă albă-cenuşie, astfel pieliţa bobiţelor atacate îşi pierd elasticitatea, nu mai cresc, crapă, apoi prin creşterea pulpei acestea se rup şi cad.

1.2 Factori economici:

Şomajul – Exemplu: din cauza disponibilizărilor în perioada de criză economică, puterea de cumpărare scade.

Nivelul brut pe cap de locuitor – Exemplu: persoanele ce au un salar în valoare de 600 RON le va fi foarte greu să cumpere o sticlă de vin ce poate ajunge la un preţ de 80 RON.

1.3 Factori legislativ:

U.E doreşte ca din august 2008 să ofere subvenţii agricultorilor ce acceptă să şi micşoreze spaţiu de cultură a viţei de vie punând accent pe calitate şi nu pe cantitate. În fiecare an, peste o treime din bugetul U.E. pentru vin este cheltuită pentru a transforma surplusul de vin produs de ţările membre în alcool sau biocombustibili. Bugetul UE pentru vin este de 1,3 miliarde euro. Comisarul european pentru agricultură Fischer Boel consideră că aceste sume să fie folosite pentru creşterea competitivităţii, prin concentrarea pe calitate şi pentru promovarea vinurilor produse în UE. Vinurile europene resimt concurenţa tot mai puternică a vinurilor produse în Australia, Chile şi SUA. Fiecare ţară trebuie să reducă 10% din totalul suprafeţelor cultivate cu viţă de vie.

Taxa de viciu – Taxa a fost introdusă (în 2006) pentru a duce la scăderea consumului de alcool, prin introducerea ei are loc o scumpire a băuturilor de până la 30%.

1.4 Factori socio-culturali:

Migraţia forţei de muncă – Pierderea unor posibili clienţi prin plecarea acestora în alte ţări.

Obiceiuri, tradiţii - De Paşte, Crăciun etc. românii consumă în cantităţi mari vinuri.

- Aderarea la UE – S-au deschis astfel porţile spre aglomerarea pieţelor româneşti cu vinuri din import, ce vor fi îmbuteliate la noi ce a cunoscut deja un proces de accelerare prin scoaterea taxelor vamale. In prima fază, tendinţa producatorilor români va fi să menţina preţurile ridicate, pentru a realiza mai mult profit. Totuşi, odată cu aglomerarea pieţei şi creştere importanţei supermarketurilor, este imposibil ca preţurile să nu scadă semnificativ spre finalul anului. Acest lucru se va manifesta la nivelul de vinurilor de masă.

2. Micro-mediu:

2.1. Furnizori: - podgorii (Jidvei din Alba Iulia, Cotnari din Iaşi, Curtea Regală din Tulcea etc.)

- persoane fizice (ţărani – vin vrac)

- centre viticole: în funcţie de localitaţi: Tg. Frumos (Francuşa Pinot gris), Cucuteni (Grasa de Cotnari, Tămâioasa), Bucium-Tomeşti (Aligoté, Savignon) etc.

- producători de materii prime, tehnologii, forţă de muncă.