Protecția consumatorului privind ciocolata

Motivarea temei si obiectivele acesteia

Tema aleasa de noi este „Protectia consumatorului privind ciocolata”, am ales aceasta tema deoarece sunt foarte multi consumatori de ciocolata de toate categoriile de varsta, in special copii, in acest caz parintii trebuie sa aibe la cunostiinta riscurile la care sunt supusi copii lor prin consumul de ciocolata , sau consumul in exces.

Prezenta lucrare cuprinde 6 capitole, dintre care , primul este acesta in care motivam tema aleasa si ceea ce dorim sa va aducem la cunostiinta cu punctele atinse de catre noi.

In capitolul 2 “Aspecte conceptuale legate de ciocolata “vorbim despre semnificatia ciocolatei si gama sortimentala a acesteia, ciocolata fiind un preparat comestibil făcut dintr-un amestec solidificat de pulbere de cacao și de zahăr cu urmatoarele game de produse, alba, neagra, cu lapte, cu crema, si cu diferite ingrediente,acestea sunt detaliate in proiect.

In capitolul 3 “Evoluţia consumului de ciocolată, evoluţia publicităţii privind ciocolata.” vorbim pe rand despre scurtul istoric, cum a evoluat consumul de ciocolata la nivel national , importul şi exportul ciocolatei in România, si cadrul juridic în produse zaharoase care este foarte important atunci in se produce ciocolata.

Urmatorul capitol este foarte important pentru consumatorii de ciocolata, se numeste “Influenţa consumul de ciocolată ” deoarece relatam aspectele atat pozitive cat si pe cele negative, cu privire la consumul de ciocolata. Daca este rau sa mananci sau nu, cand trebuie sa mananci si cand nu, in functie de sanatatea pe care o ai.

In capitolul 4 , facem o analiza de piata cu privire la protectia consumatorului, capitolul se numeste “Analiza protecției consumatorului pe piața ciocolatei în România.” Aici analizam pe rand consumului de ciocolată în România, protecția consumatorului pe piața ciocolatei, previziunea consumului de ciocolată în anul 2013 în România si strategii de marketing pe piața ciocolatei.

In ultimul capitol vorbim despre concluziile la care am ajuns in urma realizarii acestui proiect si unele propuneri legate de protectia consumatorului de ciocolata.

CAPITOLU.2. ASPECTE CONCEPTUALE

Arborele de cacao a fost descoperit in urma cu mai bine de 2000 de ani in padurile tropicale din continentul american. Pastaile acestui tip de arbore contin seminte ce sunt procesate pentru a obtine pudra de cacao. Aceasta este folosita in producerea ciocolatei.

La origine, arborele de cacao era numit "arborele vieţii', sursă de beneficii, aliment şi medicament în acelaşi timp. Odată ce primii consumatori maiaşi au avut ideea de a deschide fructele acestui arbore, doar porţiunea albă ce înconjura boaba îi interesa ca aliment, aruncând boabele! Doar mai târziu au utilizat toate resursele acestui fruct.

Istoria ciocolatei incepe inca din 250-900 I.H., cand maiasii utilizau arborii de cacao, pe care i-au adus din padurile tropicale, pentru a-i cultiva. Ei recoltau, fermentau, prajeau si macinau semintele de cacao pentru a le transforma intr-o pasta. Aceasta pasta era amestecata cu apa, ardei iuti si faina de porumb pentru a crea o bautura spumoasa si condimentata, de ciocolata.

Prima masina de produs ciocolata este pusa in functiune in Barcelona in 1870.

Boabele de cacao au ajuns pentru prima data in Europa in anul 1521, atunci cand Mexicul a fost cucerit de catre spanioli. Deoarece a devenit, in timp, un produs de export foarte scump, ciocolata a mai ramas inca 300 de ani de atunci bautura celor bogati.

Până în 1870, consumul de ciocolată era nesemnificativ în mica Românie. Cafeaua era singurul deliciu care mai îmbogăţea mesele, în afara şerbeturilor, sarailiilor sau altor „dulcegării“ orientale.

Începând din 1870, s-a introdus în ţară ciocolata şi cacaua, aduse mai ales din Elveţia şi Franţa. Anul 1891 a fost punctul de plecare al unei afaceri, care depăşea aşteptările unei cofetării cu laborator propriu, infiintandu-se prima fabrica de ciocolata din Bucuresti, ridicata de catre industriasul francez F. Bresson.

Dezvoltatea tehnologica nu a adus insa si modificari in procesul de crestere si recoltare a boabelor de cacao. Chiar si in prezent se folosesc exact aceleasi proceduri ca acum 2000 de ani.

In procesul de realizare a ciocolatei este necesara respectarea cu strictete a unor pasi importanti, precum: recoltarea, fermentarea, uscarea, prajirea, macinarea, conjarea, temperarea, si in final, turnarea.

Recoltarea:

Arborele de cacao creste de regula 15 metri, dar in plantatii nu depaseste 6 metri pentru a fi usor de cules. Fructele mari si colorate (tecile de cacao) cresc foarte aproape de tulpina; in functie de varietate, forma, textura si culoarea pot diferi. Desi o teaca poate rezista 2-3 saptamani fara a se desface, pentru a dezvolta cea mai buna aroma, este foarte importanta perioada de recoltare. Tecile sunt duse intr-o locatie foarte aproape de locul de recoltare, unde fiecare fruct este desfacut cu ajutorul macetei sau pur si simplu prin lovirea a doua teci, in asa fel incat semintele si pulpa din interior sa poata fi extrase.

Fermentarea si uscarea:

Semintele trebuiesc fermentate inainte de a fi macinate si procesate. Fiecare teaca contine in jur de 50-60 de seminte mici (3 cm x 1,5 cm) care trebuiesc la randul lor sparte inainte de a fi puse la fermentare. Fermentarea da aroma si gust si ajuta la indepartarea resturilor de pulpa.

Dupa fermentare, semintele sunt uscate timp de o saptamana. Din 100 kilograme de seminte, in urma uscarii raman 45 kilograme.

Prajirea:

Boabele de cacao sunt atent curatate si sortate in fabrica si apoi prajite cu ajutorul unui echipament special, la o temperatura de 130 – 150 C.Prajirea este o etapa esentiala in intreg procesul de productie, iar calitatea viitoarei ciocolate,aroma si gustul depind foarte mult de ea.

Macinarea:

Dupa prajire, boabele sunt sfaramate in bucati inca grosiere, apoi macinate cu ajutorul unor mori speciale. Cu cat boabele sunt mai fin macinate, cu atat gustul ciocolatei va fi mai aromat si mai fin.

Conjarea:

Dupa amestecare si macinare, masa de ciocolata este supusa conjarii care presupune amestecare la o temperatura ridicata.

Temperarea:

Temperarea este etapa cheie in producerea unei ciocolate. Este un proces lung si complex care necesita experienta si indemanare. Dupa conjare masa fierbinte de ciocolata trebuie sa fie racita, dar acest lucru se poate face doar respectand anumiti pasi.

Turnarea:

Dupa temperare, ciocolata este turnata in forme incalzite. In aceasta faza, daca reteta o cere, numeroase ingrediente (alune, creme, etc) sunt adaugate in ciocolata. Apoi ciocolata este pusa in instalatii speciale de racire unde se intareste si capata o suprafata lucioasa foarte apetisanta. In final, formele sunt intoarse si batute, produsele fiind impachetate si etichetate manual sau automat.