Raport de cercetare - piața cafelei

Rezumat managerial

Brandul nostru se confruntă cu o problemă decizională şi anume fidelizarea clienţilor. Astfel s-a hotărât realizarea unei cercetări de marketing ce are la bază problema menţionată anterior. Problema de cercetare ce rezultă este că nu se cunoaşte gradul de fidelizare al clienţilor.

Ne-am stabilit mai multe obiective pentru această cercetare, printre care menţionăm pe cele mai inportante: stabilirea frecvenţei de consum,stabilirea frecvenţei de cumpărare pentru mărcile Jacobs.

Pentru a îndeplini obiectivele propuse am realizat o cercetare calitativă şi una cantitativă. În cadrul cercetării calitative intreprins un studiu documentar asupra pieţei cafelei din România şi am aflat că numărul consumatorilor de cafea din România este mai redus decât cel înregistrat în celelalte ţări europene, o creştere a procentajului fiind posibilă în condiţiile creşterii puterii de cumpărare şi a eliminării accizelor. Vânzările ridicate de cafea sunt şi rezultatul promovării excesive pe TV a cafelei tradiţionale şi instant. În ciuda preţului ridicat, românii consumă din ce în ce mai multă cafea, în topul preferinţelor acestora situându-se cafeaua măcinată, urmată de cea solubilă.

Mai apoi am aplicat un interviu în profunzime pe un numãr de 5 persoane. Aplicarea interviului a constat într-un dialog direct între intervievator şi respondent.

Scopul interviului a fost de a determina modalitatea cea mai eficientă de fidelizare a clienţilor. În urma interviului s-au emis ipoteze ce au fost testate ulterior, dupa aplicarea unui chestionar.

În cadrul cercetării cantitative am întreprins o anchetă dirijată şi structurată care s-a realizat pe baza unui chestionar. Ancheta a fost realizată în echipe de 2 operatori, care au trebuit să completeze câte 30 de chestionare în diferite locaţii ale oraşului Iaşi.

Populaţia totalã a oraşului Iaşi este de 308 843 de persoane, dintre care 47,57% bărbaţi şi 52,43% femei. Piaţa ţintă este formată din persoanele cu vârsta între 25 si 65 de ani. Am ales persoanele cu vârsta până în 65 de ani deoarece persoanele peste 65 de ani suferă de obicei de boli cardiace şi le este interzis de medic consumul de cafea.

Din cauza limitãrii de resurse, atât financiare cât şi umane eşantionul destinat aplicãrii chestionarelor a fost constituit din 120 de persoane cu domiciliul în oraşul Iaşi. Eşantionul a fost structurat în funcţie de caracteristicile socio-demografice ale populaţiei. Chestionarul a avut în componenţă 19 întrebări ce au fost realizate pe baza ipotezelor emise precum şi pe baza obiectivelor stabilite anterior.

Datele din chestionar au fost introduse în SPSS şi au fost prelucrate. Pe baza rezultatelor obţinute din prrelucrarea datelor s-au tras concluziile finale ale acestei cercetări.

Cap.1. Contextul cercetarii

1.1.Problema decizională

Fidelizarea clienţilor.

1.2. Problema de cercetare

Nu se cunoaşte gradul de fidelitate al clienţilor.

1.3. Obiective

• Determinarea gradului de fidelitate al clienţilor.

• Stabilirea frecvenţei de consum de cafea.

• Studierea opiniilor consumatorilor în legătura cu calitatea produselor, pretul practicat, tipul de ambalaj;

• Studierea gradului de cunoaştere a reclamelor la cafeaua Jacobs, pe tipurile de suport folosite;

• Stabilirea frecvenţei de cumpărare pentru mărcile Jacobs;

Cap.2. Metoda

2.1. Studiu documentar

Piaţa cafelei este o piaţă dinamică prin numeroasele mărci care propun o gamă largă de sortimente şi prin numărul crescut al consumatorilor cu gusturi din ce în ce mai sofisticate.

Conform cercetărilor, numărul consumatorilor de cafea din România este mai redus decât cel înregistrat în celelalte ţări europene, o creştere a procentajului fiind posibilă în condiţiile creşterii puterii de cumpărare şi a eliminării accizelor. Însă, în ultima periodă, s-a înregistrat o creştere a orientării consumatorilor către cafeaua ambalată, îndreptându-se astfel către produsele de calitate superioară şi către achiziţia acelor sortimente de cafea cu gramaj mai mare. Dacă principalul canal de distribuţie a canalelor erau înainte magazinele alimentare, acum ele au pierdut teren în faţa supermarketurilor, care deţin un procentaj ridicat din vânzările de cafea.