Raport de țară - Islanda

I. Prezentarea pe scurt a Islandei

1. Poziţie geografică

Insula Islanda este amplasată în nord-vestul Europei ocidentale, în Oceanul Atlantic, imdeiat sub Cercul Polar de Nord, la aproximativ 300 km est de Groenlanda, 1.000 km vest de Norvegia şi 850 km nord-vest de Scoţia. Are o formă ovală cu lungimea de cc. 485 km şi lăţimea maximă de 300 km. Teritoriul Islandei se desfăşoară pe cca. 3ο latitudine (între 66ο27’ lat. N- localitatea Raufarhofh şi 63ο25’ lat. N- localitatea Reynir) şi 9ο longitudine (între 13ο42’ long. V- localitatea Vattarnes şi 24ο28’ long V– localitatea Hvallatur). Are o suprafaţă de 103.000 km2, iar lungimea liniei de coastă este de cca. 4.980 km.

2. Istoria

Teritoriul a fost populat pentru prima dată de imigranţii irlandezi în anul 800. Se formează o colonie de normanzi în sec. IX, aceştia venind din Norvegia. Sunt bine organizaţi astfel că în 930 se formează un parlament (Althing) alcătuit din şefii locali, ce se adunau anual la Thingvellir lângă Reykjavík. Se formează prima episcopie autonomă în 1506. În 1262 insula este condusă de regele Haakon IV al Norvegiei. Islanda împreună cu Norvegia, în 1380 sunt sub dominaţia Danemarcei. Are loc reforma lutherană în 1550, condusă de Christian III. Danemarca are monopol asupra comerţului. În sec.XVIII foametea, variola şi erupţiile vulcanice decimează o mare parte din populaţie. În 1834 Islanda este reprezentată în parlamentul danez de doi deputaţi, în acelaşi an formându-se şi Althing-ul. În 1903 Islanda devine provincie autonomă. În 1944 este proclamată republică, intră în vigoare noua Constituţie, iar în deceniile VII şi VIII se realizează acorduri favorabile cu statele scandinave. Prima femeie preşedinte din Europa este aleasă în Islanda în anul 1980, fiind realeasă în 1984, 1988 şi 1992.

3. Statul

Conform Constituţiei din 1944 (17 iunie), este o republică prezidenţială în care puterea executivă este exercitată de un cabinet numit de preşedintele ţării, iar cea legislativă de preşedinte (ales prin vot direct pentru o perioadă de 4 ani) şi de Althing (Parlamentul) format din Camera Superioară şi cea Inferioară. Multipartitism: Partidul Progresist, Partidul Independenţei etc.

Denumire oficială: Republica Islanda

Capitala: Reykjavík

Forma de guvernământ: republică constituţională

Ziua naţională: 17 iunie

Suprafaţa: 103.000 km2

Moneda: 1 Króna (coroană)=100 aurar

Limba oficială: islandeza

4. Relieful

Prezintă un ţărm crestat, cu numeroase fiorduri şi golfuri în lungime de aproximativ 6.000 km. Islandei îi mai aparţin şi un grup de insuliţe (Westmann Islands, Surtesy, Heimaey, etc.). Sub aspect geologic este formată dintr-o enormă ,asă de lavă bazaltică care a început să se acumuleze în prima parte a terţiarului (acum aproape 65 mil. ani). Are aspectul unui podiş, cu altitudinea medie de 500-600 m, din care se ridică peste 100 de vulcani, în mare parte activi (Askja 1.515 m, Hekla 1.492 m, Laki 820 m ,etc.) şi alţii stinşi, acoperiţi cu mari cupole de gheaţă (inlandsis). Cea mai mare suprafaţă de gheaţă este prezentă în Vatnajokull (8.550 km2) în sud-est, unde se găseşte şi cel mai înalt vârf din Islanda- Oraefajökull (2.119 m). Soclul bazaltic al insulei este fracturat pe direcţia NNV-SSE, favorizând formarea fiordurilor, foarte numeroase în nord-vest: Skagafjordhur, Eyjafjordhur, Breydhifjordhur (cel mai mare, etc.). Comparativ cu cel nord-vestic, ţărmul sudic este mai jos şi lipsit de fiorduri. Vulcanii acoperiţi cu gheaţă, atunci când sunt reactivaţi, produc explozii foarte puternice şi topirea calotei de gheaţă, fenomen numit Jokullaup. Un alt fenomen specific Islandei este prezenţa unui număr mare de izvoare de apă termală (cu temperaturi de peste 20οC): Great Geysir. Pentru ocrotirea unor fenomene şi aspecte naturale deosebite s-au format parcuri naţionale: Skaftafell 100.000 ha, Thingvellir 4.100 ha, etc. şi un număr mare de rezervaţii naturale(Surtsey).