Raport de țară - Islanda

CAPITOLUL I – Prezentarea tarii

Islanda, oficial Republica Islanda este o ţară din Europa de Nord, care cuprinde insula Islanda şi insuliţe sale periferice pe partea nordică a Oceanului Atlantic, între restul Europei şi Groenlanda. Se afla la aproximativ 320 km est de Groenlanda si la 1050 km vest de Norvegia

Este cea mai mică ţară nordică după populaţie şi cea penultimă după suprafaţă.

Islanda este numita "Tara ghetii si focului", dar si taramul Soarelui de la Miezul Noptii. In iunie soarele straluceste aproape 24 ore, in timp ce in decembrie este noapte tot timpul.

Capitală

• Populaţie

• Coordonate

Reykjavík

117.099 (2007)

64°08′00″N 21°56′00″V

Limbă oficială

islandeză

Sistem politic

republică

Preşedinte

Prim Ministru

Ólafur Ragnar Grímsson

Geir Haarde

Independenţă

– autonomie

– suveranitate

– republică din Danemarca

1 februarie 1904

1 decembrie 1918

17 iunie 1944

Suprafaţă

• Totală

• % apa

103.000 km²

2,7

Populaţie

• Totală

• Densitate

307.261 locuitori

2,9 loc./km²

PIB (nominal)

• Total (2005)

• PIB per capita

$15,9 de miliarde

$52.764

PIB (PPC)

• Total (2005)

• PIB per capita

$10,5 de miliarde

$35.586

IDU (2004)

0,960 (loc 2) – înalt

Monedă

Króna (90.0102 ISK =1 €)

Fus orar

UTC

Domeniu internet

.is

Prefix telefonic

+354

Prefix radiofonic

TFA-TFZ

Siglă pentru maşini

IS

Cod ISO

352 / ISL / IS

Membru al: ONU, OTAN, AELS, Consiliul Nordic

Demografie

- Rata populaţiei urbane: 92%

- Durata medie de viaţă: 81 ani

- Natalitatea: 15,3‰ (anul 2000)

-

Istoria

Íslendingabók (Libellus Islandorum sau Cartea Islandezilor), scrisă în 1122-1133 pretinde că norvegianul Ingólfur Arnarsona fost primul localnic al Islandei, în Reykjavík, în anul 870. Familiile au fost însoţite de servitori şi sclavi, o parte din ei fiind Celţi sau Picţi din Scoţia şi Irlanda. Conform anumitor scrieri literare, Călugării Irlandezi ar fi trăit în Islanda înainte de aşezarea locuitorilor nordici, dar nu s-a descoperit nici o dovadă arheologică.

Islanda a rămas independentă timp de 300 de ani, după care a intrat succesiv sub suzeranitatea Norvegiei, apoi a Danemarcei.

Islanda a redevenit independentă în 1944, după ce Regatul Islandei, în uniune personală cu Danemarca, a devenit republică.

Ziua Naţională:

17 iunie – data la care Islanda a fost proclamată republic

Geografia

Teritoriul ţării reprezintă un podiş de bazalt (alt. 640-760 m), din care se ridică circa 100 de conuri vulcanice, dintre care mulţi sunt activi, aproximativ 130 (Hekla, Laki, Vatnajökull 2000 m (gheţarul cu cel mai mare volum de gheaţă din Europa, 900 m pătură groasă), Hofsjökull, 1765 m, Mýrdalsjökull, 1450 m); gheizere şi izvoare fierbinţi, gheţari masivi.

- Câmpiile ocupă zonele restrânse de litoral.

- Râuri: Blanda, Jökulsá, Skjálfandafljót, Þjórsá, Hvítá.

- Lacuri glaciare: Þingvellir, Thoris.

- Clima maritimă blândă.

- Vegetatie de tundră, plantaţii de conifere.

- Fauna: diverse specii de păsări, peşti, balene.

Religia

Majoritatea islandezilor apartin Bisericii Evanghelice Luterane 87,1%; protestanti 4,1%, romano-catolici 1,7%.

Educatie

Conform legii, copiii inte 7 si 15 ani trebuie sa mearga la scoala, cu exceptia celor care locuiesc in zonele foarte putin populate. Dupa sase ani de scoala primara si alti trei de gimnaziu, copiii pot merge la liceu pentru patru ani. Toti absolventii de liceu studiaza cel putin cinci limbi.

Universitatea Islandei se afla in Reykjavik.

Timp liber

Islandezii practica multe sporturi, mai ales inotul. Acestia inoata iarna in piscine inchise sau deschise incalzite de izvoare termale. Islandezilor le place deasemenea baschetul, handbalul, schiatul, fotbalul si un fel de lupte numit glima . Multi dintre ei joaca sah si bridge, si le place mult poezia si proza moderna si veche.

Reykjavik are doua teatre si o orchestra simfonica.