Cuprins
- Rezumat si cuvintele cheie Pag 2
- Capitolul I Pag 3
- Introducere Pag 3
- Despre Junk - food Pag 3
- Capitolul II Pag 5
- Fast food-ul şi supraalimentarea Pag 7
- Capitolul III Pag 7
- 3.1. Comportamentul consumatorilor din România Pag 7
- 3.2. Experimentul “Puterea unui logo” Pag 8
- 3.3. De la măncare la cultură şi înapoi la măncare Pag 9
- 3.4. Slow Movement Pag 1o
- 3.5. Restaurantele fast-food, în creştere, datorită adaptabilităţii Pag 11
- 3.6. Provocarea unei alimentaţii sănătoase Pag 12
- 3.7. Mcdonaldizarea şi ascensiunea imperialismului cultural american Pag 12
- Capitolul IV Pag 15
- Concluzii Pag 15
- Capitolul V Pag 16
- Bibliografie Pag 16
Extras din proiect
Rezumat:
Este esenţial să se afle cât mai multe date concrete despe modul cum piaţa de desfacere a industriei de tip fast-food a devenit un peisaj aflat sub monopolul unor personaje cu mari interese asupra integrităţii sănătăţii umane.
Pe un fundament alterat din cauza unei lipse acute de interes din partea consumatorilor, aceştia devin practic nişte marionete în mâinile producătorior şi comercianţilor, propriile victime ale indolenţei şi nepăsării faţa de comportamentul individual în raport cu mâncarea şi obiceiurile alimentare.
Astfel am devenit un interesant caz de obezitate infantilă şi nu numai, în raport cu alte ţări, căe reuşesc în anumite proporţii să menţina un echilibru între ceea ce piaţa alimentaţiei ofeă. Mâncare sănătoasă vs. Nocivă-
Capitolul I
Introducere:
Românii duc o viaţă din ce în ce mai puţin sănătoasă, în timp ce profitul companiilor de tipfast food creşte pe zi ce trece tocmai de pe urma obiceiurilor de consum ce nu ţin neapărat cont deregulile corecte de nutriţie. Grija pentru o nutriţie echilibrată este mai vizibilă în oraşele mici faţăde cele mari, unde tendinţele către obiceiuri mai puţin sănătoase sunt mai clare: persoanele carelocuiesc în oraşele mari nu respectă orele de mese, gătesc mai rar şi consumă mai multesemi-preparate. Fast-food-ul, fenomen necunoscut la noi până în anii '90, a influenţat puternicobiceiurile de consum ale românilor şi a devenit o afacere foarte profitabilă pentru lanţurile derestaurante de profil. Pentru că fast food-ul reprezintă o masă rapidă, peste 70% dintre românii caretrăiesc la oraş obişnuiesc să meargă la fast-food, arată un studiu al companiei de cercetare IsraCenter. Toţi cei chestionaţi spun că preferă masele rapide din lipsa de timp. Acelaşi studiu arată căun roman din trei consumă produse fast-food doar în weekend şi unu din cinci, în timpulsăptămânii, cât şi în weekend, ceea ce este destul de îngrijorator.
O problemă majoră cu care se confruntăRomânia este cea a securităţii şi a siguranţei alimentare, a alimentaţiei adecvate. În ultimii ani,rolul dietei în menţinerea stării de sanatate a fost amplu discutat, având în vedere tranziţia sprestilul de viaţa urbanizat, caracterizat prin viteza şi spirit competitiv, însoţită de diete tip fast-food.
Despre Junk food
Junk food se referă de obicei la alimentele cu valoare nutritivă mică, care sunt bogate în calorii, grăsimi, zahăr, sare sau cafeină și poate include cerealele pentru micul dejun, bomboane, chipsuri, prăjituri, cartofi prăjiți, gumă, hamburgeri, hot dog, înghețata, sucuri și multe dulciuri. Însă, ceea ce este considerat “junk food”, depinde uneori de mai multi factori. Uniiarputeaspunecă pizza este junk food, de exemplu. Însă, dacăblatulestefăcut din grâu integral, iartoppinguleste cu legume, aiputeaspunecă pizza iesecomplet din categoria junk food, conform Webmd.com.
O problemă cu alimentele care intră în această categorie este că acestea nu țin de foame - oamenii nu au tendința să se simtă la fel de sătui atunci când le mănânca – și acest lucru poate duce la supraalimentare.
Fig.Nr. 1 Alimente de tip Fast- food
Sursa:http://www.styletime.ro/2013/03/22/legumele-un-lux-fast-food-la-moda/
O altă problemă este faptul că aceste alimente tind să înlocuiască alte alimente, mai nutritive. Când oamenii beau o mulțime de suc acidulat, de exemplu, aceștia nu obțin o mulțime nutrienți importanți din alte băuturi sănătoase, cum ar fi laptele, ceaiul verde sau sucul de portocale. În același mod, chipsurile și prăjiturile pot înlocui fructele și legumele.
Cele mai multe produse de tip “junk food” se încadreaza în 2 categorii “snack food” și “fast food.”
Alimentele snack food
Alimentele care intră în această categorie sunt gustarile pregătite și ambalate comercial cum ar fi: chips-uri, foietaje cu branza, batoane de ciocolata, prajituri.
Fig. Nr. 2 Alimente de tip snack food
Sursa: http://secretjesi.blogspot.ro/2011/07/declare-your-independence-from-snack.html
Capitolul II
Fast food-ul şi supraalimentarea:
În categoria fast food intră cartofii prăjiți, pui nuggets, shake-uri, sucuri, etc pe care le găsim la aproape orice restaurant. Nu numai că aceste alimente nu sunt sanătoase, un studiu realizat la Spitalul de Copii din Boston indică faptul că aceastea încurajeaza supraalimentarea datorită anumitor factori:
- E saracă în fibre.
- Are palatabilitate crescută (au un gust bun).
- Oferă un numar mare de calorii într-un volum mic.
- E bogată în grăsimi.
- Are un conținut ridicat de zahăr în forma lichida.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studierea Comportamentului Consumatorului cu Privire la Produsele de Tip Fast Food.docx