Tendințe ale populației în consumul de alimente de tip fast-food

TENDINTE ALE POPULATIEI IN CONSUMUL DE ALIMENTE DE TIP FAST-FOOD

CAPITOLUL I – DESCRIEREA TEMEI CE VA FI ABORDATA

Globalizarea ce caracterizeaza secolul in care traim pare a cuprinde chiar si alimentele pe care le consumam. Afirmatia este cu atat mai adevarata daca privim estimarile specialistilor cu privire la importurile si exporturile de produse alimentare, dar si de francize de lanturi de restaurante. Fast food-urile se extind international cu o viteza uimitoare.

Sanatatea celor care isi bazeaza regimul alimentar pe produse de tip fast-food poate sa fie serios afectata. Alimentele fast-food sunt bogate in numerosi nutrienti, inclusiv calciu, vitamina B12 vitamina A, C, D si E, insa la fel de adevarat este si ca unele pot fi considerate bombe calorice, ce abunda in grasimi nesaturate si care pot creste foarte mult riscul de aparitie a bolilor cardiovasculare, a diabetului si a obezitatii.

Daca alegem sa mancam in oras, fast food-urile par a fi cea mai ieftina si la indemana optiune. Din pacate insa nu si cea mai sanatoasa. Mancarea se face repede, o luam la pachet daca timpul nu ne permite sa stam sa o mancam acolo si astfel facem economie de timp si de bani, intr-o lume in care aceste doua elemente par a fi de pret. Iar sanatatea trece pe locuri codase. De foarte putine ori ne gandim cu adevarat la ce mancam, si este adevarat ca si fast foodurile in sine ne fac foarte usor sa le alegem, deoarece sunt foarte multe.

Oriunde ne uitam, putem da cu ochii de un fast food, sau de vreun chiosc cu mancare. Iar daca nu il vedem, cu siguranta stim unul aproape de casa sau de birou, care sa ne ajute sa iesim din impas cand ne gandim: Ce sa mancam? In ultima vreme parca suntem din ce in ce mai sufocati de fast - fooduri. Sunt peste tot! In hypermarketuri, in centrele comerciale, pe strada, chiar si in benzinarii. Suntem, de asemenea, indemnati sa mancam cat mai des la fast food: reclamele radio sau tv, dar si modurile atractive de atragere a consumatorilor sunt cateva din elementele care au facut fast-food-ul un element din viata noastra.

Una din cele mai importante probleme asociate produselor de tip fast food este aceea ca nu aduc organismului principii nutritive, ca sunt foarte bogate in sare si in grasimi. Aceasta combinatie este una de cosmar pentru medici, iar rezultatele ei devin vizibile in scurt timp: modificari ale aspectului, supraponderabilitate, accelerarea unor procese metabolice, dezvoltarea rezistentei la insulina, favorizarea aparitiei unor afectiuni cronice: dislipidemii, diabet. Consumarea lor nu induce o stare de satietate, chiar daca din punct de vedere nutritiv caloriile furnizate organismului sunt suficiente. Ca urmare, tendinta este de a consuma cat mai mult, ceea ce duce in timp la supraalimentare. Pericolul aparitiei supraponderabillitatii (si al obezitatii) este, in astfel de situatii, chiar mai ridicat.

Un alt inconvenient este acela ca alimentele fast food pot inlocui alte produse, mult mai hranitoare si mai sanatoase. Sucurile carbogazoase ajung sa inlocuiasca astfel lactatele, sucurile naturale, ceaiurile. Fructele proaspete sunt inlocuite cu mici gustari rapide, iar majoritatea legumelor incluse in meniuri sunt cartofii prajiti si salata verde. Alimentele fast food s-au modificat foarte mult de-a lungul timpului, insa adevarul despre acestea este inca discutabil. Cat sunt ele de periculoase pentru sanatate, de fapt? Sunt riscurile atat de mari, sau motivele de ingrijorare nu ar trebui sa ne preocupe atat de mult? Specialistii au considerat necesar ca aceste date sa fie lamurite, iar consumatorii sa stie cat mai bine ce cumpara si sa poata decide, in cunostinta de cauza, daca produsul respectiv este bun sau nu.

CAPITOLUL II – Descrierea obiectivelor studiului

Pornind de la definirea problemei de cercetat putem formula o serie de ipoteze cu privire la aspectele ce urmează a fi cercetate. Odată fixate aceste ipoteze putem transpune problema în obiective ale cercetării.

Obiectivul principal al acestei cercetarii este de a studia atitudinea persoanelor din Craiova fata de produsele fast-food si de a oferi informatii utile pentru atragerea consumatorilor pe piata produselor fast-food. In acest sens s-au urmarit urmatoarele informatii:

- atitudinea consumatorului faţă de produsele fast-food(calităţile şi atuurile care împing consumatorul înspre cumpărare, precum şi motivele care l-ar determina sa nu mai consume)

- existenţa nonconsumatorilor şi a factorilor care estompează decizia de cumpărare

- determinarea efectelor pozitive si negative

Specialistii in domeniu au sugerat ca exista anumiti factori care stimuleaza aceasta supraalimentare cu produse de tip fast-food, principalii incriminati fiind:

- Continutul redus in fibre;

- Gustul bun;

- Existenta unui numar ridicat de calorii in alimente de dimensiuni mici;

- Continutul ridicat in grasimi;

- Continutul ridicat in glucide, mai ales sub forma lichida.

CAPITOLUL III – Descrierea metodologiei de cercetare

Metoda de cercetare este calea, structura de ordine sau programul după care se reglează acţiunile intelectuale şi practice în vederea atingerii unui scop.

Chestionarele sunt teste compuse dintr-un număr mai mare sau mai mic de întrebări prezentate în scris subiecţilor şi se referă la opiniile, preferinţele, sentimentele, interesele şi comportamentele lor în circumstanţe precise” (Paul Albou)

Spre deosebire de alte ştiinţe cercetarea socială prezintă un handicap ce rezultă din:

- Obligaţia de a construi de fiecare dată un nou instrument, fapt ce presupune costuri materiale, de timp şi de personal

- Necesitatea testării prealabile a instrumentului, care este întotdeauna incompletă, de unde:

- Incertitudinea asupra validităţii şi fidelităţii lui

- Dificultăţile ce apar aproape mereu atunci când se urmăreşte compararea rezultatelor obţinute de doi cercetători diferiţi

Folosirea ştiinţifică a unei metode implică parcurgerea mai multor etape.

- stabilirea obiectului anchetei;

- documentarea;

- formularea ipotezei;

- determinarea populaţiei anchetei;

- eşantionarea;

- legerea tehnicilor şi redactarea chestionarului;

- Pretestul (pentru a vedea dacă chestionarul a fost bine elaborat);

- Redactarea definitivă a chestionarului;

- Alegerea metodelor de administrare a chestionarului;

- Depunerea rezultatelor;

- Analiza rezultatelor obţinute în raport cu obiectivele formulate;

- Redactarea raportului final de anchetă.

Logica întocmirii chestionarelor

Chestionarul trebuie să înceapă cu specificarea foarte clară şi detaliată a problemei de cercetat Fiecare întrebare din chestionar reprezintă un indicator (prelucrat, tradus, ajustat – aşa încât el să fie valid şi funcţional în procesul comunicării dintre cercetător şi subiect

PRINCIPIILE REALIZĂRII CHESTIONARULUI

Pentru ca datele să fie relevante, la realizarea şi aplicarea sondajului se au în vedere anumite principii:

- chestionarul este constituit dintr-o succesiune logică de întrebări grupate în mai multe categorii: generale, specifice şi particulare ;

- chestionarul permite conturarea încadrării persoanelor chestionate într-un grup;

- întrebările formulate sunt simple şi clare, pentru a nu produce confuzie;

- este respectat dreptul de anonimat şi intimitatea persoanelor chestionate;

- durata completării chestionarului este de numai câteva minute pentru a nu plictisi şi pentru a nu se ajunge la situaţia de nonrăspuns total;

- numărul de chestionare aplicate este suficient de mare pentru ca rezultatele şi concluziile obţinute în urma prelucrării să poată fi generalizate.