Studiul pieței băuturilor răcoritoare

Scopul cercetarii:

Scopul acestei cercetari este studiul comportamentului de cumparare pentru bauturile racoritoare in randul populatiei din Bucuresti. Cercetarea a fost efectuata pe un esantion alcatuit din 24 de persoane, iar datele au fost culese prin metoda sondajului. Bineinteles, rezultatele nu vor putea fi extinse la nivelul populatiei din intreaga tara, cercetarea avand un caracter strict didactic.

Obiectivele cercetarii:

• identificarea tipurilor de bauturi racoritoare consumate

• identificarea notorietatii marcilor de bauturi racoritoare

• identificarea frecventei de cumparare a bauturilor racoritoare

• identificarea cantitatii medii cumparate

• identificarea criteriilor care stau la baza alegerii si cumpararii unuia sau altuia din tipurile de bauturi racoritoare existente pe piata

• identificarea importantei acordate pretului in procesul decizional de cumparare

• identificarea marcilor consumate cel mai des

• determinarea tipului de bautura racoritoare aleasa de persoana chestionata, in functie de continutul de

• determinarea tipului de bautura racoritoare aleasa de persoana chestionata, in functie de continutul de pulpa

• determinarea cantitatii achizitionate de persoana chestionata in functie de capacitatea ambalajului

• orientarea cumparatorului la un produs in functie de promotie

• caracterizarea persoanei chestionate din punct de vedere al venitului

• caracterizarea persoanei chestionate din punct de vedere al varstei

• caracterizarea persoanei chestionate din punct de vedere al sexului

Introducere :

Termenul de bautura racoritoare (popular “suc”) prin care se inteleg produsele fabricate din concentrate aromate,sucuri sau sucuri concentrate de fructe si/sau legume,siropuri de fructe si/sau de plante aromatice,substante aromatizante,acizi alimentari,vitamine,coloranti alimentari(naturali sau de sinteza)cu sauf ara adaos de dioxid de carbon.

Bauturile racoritoare se clasifica dupa mai multe criterii in :

1.Dupa continutul de dioxid de carbon,bauturile racoritoare se impart in :

-bauturi cu continut de dioxid de carbon(carbogazoase)

-bauturi fara dioxid de carbon(plate)

2.Dupa natura materiilor prime folosite,bauturile racoritoare se impart in :

-bauturi pe baza de sucuri sau sucuri concentrate de fructe si/sau de legume

-bauturi pe baza de siropuri de fructe si/sau de plante aromatice (inclusiv bauturile racoritoare de tip cola)

-bauturi pe baza de arome naturale(macerate sau uleiuri) si/sau de sinteza(aroma de migdale, de lamaie,de rom) etc.

3.Dupa natura indulcitorului folosit :

-bauturi indulcite cu zahar sau cu zahar si glucoza(fructoza)

-bauturi indulcite cu indulcitori de sinteza sau cu cantitati reduse de zahar sau cu amestecul acestora

4.Dupa natura apei folosite :

-bauturi racoritoare preparate cu apa potabila

-bauturi racoritoare preparate cu apa minerala de masa

Principalii producatori de bauturi racoritoare sunt :Coca-Cola, Pepsi si European Drinks.Compania Coca-Cola este cea mai mare companie producatoare de bauturi racoritoare din lume, cu o piata de desfacere cuprinzand 200 de tari.Principalele produse comercializate sunt :Coca-Cola, Coca-Cola light,Schweppes bitter lemon,Schweppes kinley etc.

A doua mare companie producatoare de bauturi racoritoare este Pepsi,vanzarile sale situandu-se foarte aproape ca volum fata de cele ale firmei concurente,Coca-Cola.

Principalele produse comercializate de aceasta companie sunt :Pepsi Twist,Pepsi Max,Pepsi Light.

A treia companie producatoare de bauturi racoritoare existente pe piata romaneasca este European Drinks.Acestea se adreseaza in special persoanelor cu venituri reduse si celor din mediul rural,principalele produse pe care le comercializeaza fiind :Adria,American Cola,Frutti Fresh ,Fruttia Nectar,Fruttia Juice.

Piata bauturilor racoritoare este impartita pe segmente de consumatori dupa mai multe criterii : varsta , marimea veniturilor si mediul de resedinta . Exista pe piata bauturi racoritoare care se adreseaza in special copiilor ( cum ar fi sucul Teddy si sucurile naturale necarbogazoase ) si bauturi racoritoare care ar trebui interzise copiilor sub 12-14 ani asa cum sunt cele care contin cofeina , cafea si care pot dauna sanatatii . In functie de mediul de resedinta exista : bauturi racoritoare preferate de cei din mediul rural ( in special cele carbogazoase si cele cu indulcitori ) si sucuri preferate de cei din mediul urban ( in aceasta categorie intrand toate bauturile racoritoare existente pe piata). De asemenea ,piata bauturilor racoritoare mai poate fi segmentata si in functie de : frecventa cumpararii ( piata inregistreaza o crestere a vanzarilor in sezonul cald si , dimpotriva , o scadere a acestora in sezonul rece ) , cantitatile cumparate ( cresc in sezonul estival si scad in sezonul rece ) , marcile cumparate ( fiecare consumator poate fi sau nu fidel unei anumite marci/produs in functie de satisfactia pe care acesta i-o ofera) , sortimentele cumparate ( in functie de gusturile fiecaruia se poate alege un anumit suc cu o anumita aroma ,culoare ) si locurile cumpararii ( difera in functie de necesitatea fiecarui consumator : daca nevoia trebuie satisfacuta urgent atunci el va achizitiona produsul de la cel mai apropiat spatiu de comercializare ; in caz contrar el va cauta locurile in care produsul respective are pretul minim ) .

Din punct de vedere al cererii,in cazul bauturilor racoritoare este important atat pretul cat si calitatea si estetica ambalajului.

In continuare piata va pune din ce in ce mai mult accentul pe calitatea produselor oferite fiind dispusa in timp chiar sa plateasca mai mult pentru a obtine un produs superior din punct de vedere al eficientei,al imaginii.La randul lor producatorii vor incerca sa ofere produse mai sofisticate care sa aduca un plus privind caracteristicile celorlalte categorii de sucuri.

Metodologie:

In elaborarea studiului de piata s-a recurs la o ancheta de piata- o tehnica de cercetare care presupune invitarea unui esantion de subiecti sa raspunda la un chestionar cu structura fixa, prestabilita. Alegerea subiectilor se realizeaza dupa metode riguroase, astfel incat esantionul sa reprezinte cat mai bine colectivitatea din care a fost extras.Dimensiunea esantionului variaza, mi ales, in functie de pragul de incredere si de eroarea acceptata. In practica, daca prgul de incredere este de 95% si eroarea acceptata de +/- 5 % , dimensiunea esantionului va fi de 400 persoane.

Chestionarul este, cu precadere, un instrument de analiza cantitativa, care ofera cercetatorului informatii precse, cuantificabile, asuprea fenomenelor studiate.

Metoda de esantionare utilizata a fost metoda cotelor.La baza acestei metode stau caracteristicile cunoscute ale populatiei-tinta( de exemplu, repartitia pe varste, sexe, ocupatii etc.). S-a construit apoi un esantion, respectand aceste caracteristici, in valoare relativa. Alegerea persoanelor ce au fost interogate a fost lasata la latitudinea anchetatorului, care, totusi, va respecta cotele.

Aceasta metoda este simpla si foarte fiabila ( intre altele si pentru ca nu necesita construirea unei baze de sondaj) si, de aceea, aceasta metoda este cea mai utilizata in cadrul studiilor de piata.

Chestionarul este considerat de specialişti a fi cel mai eficient instrument de investigare, ceea ce justifică utilizarea lui frecventă.El reprezintă un instrument de cercetare flexibil, care permite culegerea datelor primare prin intermediul unor întrebări, structurate după principii bine definite, astfel încât să trezească interesul şi să antreneze subiecţii investiţii pentru a răspunde cât mai sincer şi cât mai clar la întrebările care le sunt adresate prin intermediul lui.

Printre avantajele utilizării sale în cercetarea pieţei se pot enumera: bogăţia tematică a datelor ce pot fi recoltate cu ajutorul lui, manevrare şi prelucrare accesibilă, posibilitatea administrării lui în mod repetat la aceiaşi subiecţi sau la subiecţi diferiţi; de asemenea, în cercetările de marketing longitudinale de tip panel, chestionarul are capacitate de a culege de la purtătorii cererii atât informaţii de natură cantitativă, cât şi de ordin calitativ.

Deşi, în ceea ce priveste costurile pe care le necesită, nu este cel mai ieftin instrument de cercetare, chestionarul se foloseşte cu prioritate pentru culegerea datelor necesare celor mai variate teme. Astfel, poate fi utilizat atât în cercetările selective ce se efectuează în rândul agenţilor economici (ancheta de tip industrial), cât şi pentru investigarea clienţilor privind o multitudine de aspecte cum sunt si cele ce fac obiectul acestui studiu:

a) analiza comportamentului de cumpărare şi de consum (motive, preferinţe, atitudini, deprinderi, intenţii, obiceiuri, etc.);

b) Testarea acceptabilităţii pe piaţă a unor produse şi servicii;

c) Surprinderea reacţiei pieţei pentru anumite niveluri de preţ ale unor mărfuri;

Pentru studiul pietei bauturilor racoritoare, s-a utilizat chestionarul :