Dacia - O Istorie Vie

Scurt istoric

Construcţia Uzinei de Autoturisme Piteşti a început în 1966, la Colibaşi, judeţul Argeş. După semnarea unui contract de licenţă între Renault şi statul român în 1968, începe fabricaţia modelului Dacia 1100 sub licenţă R8, urmat în 1969 de Dacia 1300 sub licenţă R12. Între anii 1970-1980, Dacia dezvoltă o întreagă gamă de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane şi utilitare. Începând din anul 1978, Automobile Dacia continuă autonom producţia de autoturisme derivate din gama Renault 12. Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism de concepţie 100% românească, Dacia Nova şi de restructurarea întreprinderii într-o societate de producţie şi strategie şi 7 filiale comerciale. În 1998, anul în care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe porţile uzinei a ieşit autoturismul cu numărul 2.000.000. În acelaşi an întreprinderea a obţinut Certificatul de atestare a Implementării Sistemului Calitaţii ISO 9001 şi a înregistrat recordul de producţie (106.000 unităţi).

La 2 iulie 1999, se semnează contractul de privatizare al societăţii şi Dacia devine o marcă a Grupului Renault, având ca principală misiune susţinerea dezvoltării Grupului pe pieţele emergente. În 2000 are loc lansarea modelului Dacia SuperNova, prima concretizare a colaborării franco-române, un autoturism echipat cu motor şi cutie de viteze Renault. Renault şi Dacia au mai multe obiective pe termen mediu şi lung: producerea unui vehicul nou destinat pieţelor emergente, mărirea productivităţii, producerea de automobile de calitate Renault la preţuri scăzute.

Despre Dacia Groupe Renault

Cu ajutorul Renault, Dacia a devenit o marcă accesibilă pe plan internaţional, recunoscută prin modernitatea şi accesibilitatea produselor sale. După 1999, Renault a investit peste 600 de milioane de euro în echipamentele de producţie ale uzinei Dacia de la Piteşti, care astăzi respectă cele mai înalte standarde ale uzinelor din cadrul grupului Renault. Obiectivul pentru 2010 este producerea a 500.000 de autoturisme marca Dacia, dintre care 200.000 în România, iar restul în alte centre de producţie din străinătate. Obiectivul grupului Renault este de a transforma Dacia într-o marcă recunoscută pe plan internaţional pentru modernitatea şi accesibilitatea produselor sale, Logan fiind prima etapă în construirea unei game complete.

Dacia este modernă, robustă şi accesibilă. Dacia este în pas cu timpul, face totul pentru a răspunde aşteptărilor clienţilor săi oferind automobile moderne, care răspund nevoilor de mobilitate ale timpului nostru. Dacia oferă tehnologii moderne şi testate, provenind de la Renault, de concepţie simplă dar nu simplistă, rezistente în timp, adaptate condiţiilor dificile şi ale căror costuri de întreţinere şi reparaţie sunt moderate. Dacia este aproape de clienţi prin densitatea reţelei sale. Ea oferă produse şi servicii auto la un preţ competitiv, cu un raport preţ / prestaţii inedit. Afirmarea identităţii de marcă Dacia este însoţită de un nou univers vizual care contribuie la afirmarea ambiţiilor şi a personalităţii mărcii. El însoţeşte reînnoirea mărcii pornind de la istoria acesteia.

În 2005, Dacia a ajuns pe patru continente, iar Logan pe cinci. Pentru că peste 90.000 de români şi peste 30.000 de cetăţeni ai lumii au ales-o, au cumpărat-o şi o conduc.

Departamentul PRESAJ

Departamentul presaj ocupă o suprafaţă de 44.000 mp dintre care 28.000 mp destinaţi producţiei şi 16.000 mp reprezentând depozite de materii prime şi produse finite. Aici îşi desfăşoară activitatea aproape 1.200 de angajaţi împărţiţi în departamente, ateliere şi U.E.L.-uri (Unitate Elementara de Lucru). Cele 55 de U.E.L-uri sunt organizate în 5 ateliere şi subordonate sefului de departament. Activitatea de deformare plastica la rece se desfăşoară pe 104 prese, astfel în fiecare luna ies pe poarta 4.500.000 piese.

In sectia de presaj, Societatea Automobile Dacia a pus in functiune, primele doua linii de ambutisaj mediu, complet modernizate, pentru care a investit 8,2 milioane euro. Formate din prese mecanice, liniile sunt destinate realizarii unor piese auto cum sint aripi, portiere, chesoane, ca si a unor elemente ce intra in categoria componentelor de marime mijlocie ale caroseriei unui vehicul.

Printre reperele care se produc aici avem piese pentru toata gama Logan (Logan Berlina, Logan MCV şi Logan VAN), piese destinate producţiei de pe Platforma Industriala Mioveni cat şi celorlalte fabrici de asamblare Logan din lume (Maroc, Columbia şi Iran), dar şi piese de schimb pentru modelele Dacia anterioare berlina, break sau camioneta.

Capacitatea de productie a utilajelor este de 6.000 de piese pe schimb, respectiv de 18.000 de piese pe zi, in conditiile angrenarii unui numar de 48 de persoane pe schimb. Operatiunile de modernizare au inceput in vara anului trecut si fac parte dintr-un program de modernizare a intregii sectii de presaj, in valoare de 40 de milioane de euro.

“Sectia de presaj reprezinta punctul de plecare al fabricatiei unui automobil. Practic, daca ai sectii de ambutisaj, asamblare, caroserie si vopsitorie te poti numi constructor de automobile. Pentru noi, dificultatea modernizarii acestui sector a fost data atit de costurile enorme ale utilajelor, cat si de gradul de uzura avansat la care ajunsese aceasta sectie la Dacia“

Urmatorul pas in acest proces il constituie refacerea completa a doua linii de ambutisaj mare. In paralel cu aceasta operatiune, programata pentru finalizare inainte de sfirsitul anului, se desfasoara studiile pentru aducerea la nivel a patru linii de presaj mic.

Competiţia intensă a forţat atelierul de presare să producă economic repere de caroserie cu precizie ridicata şi în condiţii umane, dar în acelaşi timp asigurând o calitate ridicată de fiecare dată. Varietatea mare de modele cerute de către piaţă, a obligat secţia de presare să asigure producerea de loturi mici de repere eficient si calitativ.

Reducerea timpului pentru schimbarea matriţei a făcut de asemenea posibilă reducerea lotului de repere menţinând în continuare eficienţa economică. Timpul pentru schimbarea matriţei a fost scurtat considerabil datorită introducerii setărilor tehnice cum ar fi staţii de reglare a matriţei şi a suporţilor mobili, cuplat cu un sistem automat de schimbare a matriţei.