Extras din proiect
Succesul, ca reacție socială la performanța umană este o problemă intens cercetată în diferite contexte sociale, inclusiv în cel al școlii, în care se operează cu noțiunile de succes și insucces școlar, de reușită sau eșec școlar.
Succesul reprezintă de fapt un nivel maxim al adaptării școlare, ceea ce atrage o dată în plus atenția asupra faptului că noțiunea de succes sau reușită școlară se raportează mai degrabă la activitatea școlară în ansamblul său, decât la activitatea de învățare în școală, exprimă concordanța între abilitățile și interesele elevului și exigențele sau normele școlii.
Atitudinea elevilor față de succes sau eșec este unul din factorii importanți ai succesului școlar. De asemenea un factor important este nivelul de aspirație – s-a demonstrat că elevii cu inadecvare, autorespingere și sentimentul inferiorității își fixează scopuri prea înalte sau prea joase.
Factorii interni, subiectivi(care susțin reușita în activitatea școlară):
maturizarea psiho-socială;
capacitatea intelectuală;
abilitățile;
motivația pentru învățătură;
motivația pentru succes.
Ca factori externi ai succesului școlar sunt enumerați factorii:
socio-cultural, familial;
grupul de prieteni;
politica școlară;
organizarea pedagogică;
competența profesorului;
competența conducerii școlii;
structura și conținutul învățării.
Motivaţia de a învăţa este segmentul primordial al succesului şcolar.
Componentele interne ale motivaţiei pentru a învăţa:
Curiozitatea- sarcina majoră a instruirii rezidă în a educa şi a creşte curiozitatea elevilor şi de a o cultiva considerând-o potenţial motiv de învăţare.
Oferirea unor stimuli inediţi, dar nu foarte diferiţi de ceea ce ştiu deja elevii, stimulează mult curiozitatea. Prezentarea stimulilor care sunt complet nefamiliari elevilor poate produce mai curând anxietate, decât curiozitate.
De aceea este necesar să se asigure un echilibru între complexitatea stimulilor şi claritatea acestora.
Conținut arhivă zip
- Succes, Insucces, Esec Scolar.pptx