Eșec Școlar

CAUZE ALE RAMÂNERII ÎN URMA LA ÎNVATATURA

MODALITATI DE PREVENIRE , DEPISTARE , ÎNLATURARE

I. PRECIZARI CONCEPTUALE

Succesul scolar se defineste prin formarea la elevi , în concordanta cu cerinte

le programelor scolare , a structurilor cognitive ( sisteme de cunostinte ) operationale (priceperi , capacitati , abilitati ) , psihomotrice ( deprinderi ) , afectiv – motivationale si socio-morale ( atitudini , trasaturi de vointa si de caracter ) .

Insuccesul scolar se defineste prin ramânerea în urma la învatatura a unor elevi , care nu reusesc sa obtina un randament scolar la nivelul cerintelor programelor scolare . el este premise inadaptarii la mediul socio-profesional , la nivelul cerintelor acestuia .

Reusita scolara reprezinta concordanta dintre capacitatile , reusitele , interesele , atitudinile scolare ale elevilor si nivelul cerintelor scolii , programelor si finalitatilor propuse de acestea . La polul opus , esecul scolar este definit ca fiind discrepanta dintre exigentele scolare , posibilitatile si rezultatele elevilor . Implicatiile esecului scolar sunt multiple , atât pe termen scurt si mediu , dar mai ales pe termen lung . Necesitatea diminuarii fenomenului de esec scolar se impune din cel putin patru puncte de vedere : economic , social , individual si pedagogic .

II. RAMÂNEREA ÎN URMA LA ÎNVATATURA –FORMA A ESECULUI SCOLAR

Forme ale esecului scolar , în plan pedagogic

1. Ramânerea în urma la învatatura , care poate fi :

- episodica – lacunele cuprind o singura tema sau un singur capitol dintr-o disciplina de învatamânt ;

- la nivelul unui semestru – lacunele privesc o serie de teme sau capitole dintr-o disciplina de învatamânt ; insuficientele se manifesta prin nepriceperea de a folosi rational operatiile mentale , activitatea de învatare este slab organizata ;

- persistenta – lacunele se înregistreaza la majoritatea materiilor , ritmul de învatare al elevului este scazut .

2. Repetentia - caracterizata prin insucces persistent , lacune la mai mult de trei discipline , deprinderi de lucru si autocontrol slab dezvoltate , atitudine negativa fata de învatatura .

Forme ale esecului scolar , în plan social :

- abandonul scolar ;

- excluderea sociala si profesionala ;

- analfabetismul .

A) FORME DE MANIFESTARE

În practica scolara , insuccesul elevilor îmbraca o gama variata de manifestari , de la dificultatile “aparente” sau “accidentale” , pâna la repetentie sau abandon , fiecare fiind traita individual la nivelele specifice de intensitate , profunzime si persistenta si având consecinte multiple asupra traseului ulterior – scolar , profesional , de viata personala , sociala etc.

Faza premergatoare se caracterizeaza prin aparitia primelor diminuari ale prestatiei scolare , fata de exigentele formulate de învatatori . În plan psihocomportamental , aceasta faza este însotita de instalarea sentimentelor de nemultumire în legatura cu unele aspecte ale vietii din scoala si cu lipsa motivatiei de studiu în general . Desi este un insucces episodic , de scurta durata , putând fi recuperat doar în câteva lectii , este difícil de identificat în cazul fiecarui elev în parte , în timp util - adica înainte de a se croniciza , înaintând în faza urmatoare . Chiar daca nu evolueaza catre faza a doua , mentinerea elevului în parametri acestui insucces genereaza mediocritatea si subrealizarea scolara în raport cu posibilitatile , aptitudinile personale .

Faza de retrapaj propriu-zisa , caracterizata prin lacune mari , evitarea eforturilor de studiu individual , acompaniate de aversiunea fata de învatatura , de învatatori , de autoritatea scolara în general , de perturbarea orelor prin tachinarea colegilor , bufonerie , etaparea altor valori etc. , sau absentarea nemotivata . Se poate manifesta pe parcursul primului semestre sau pe tot anul scolar , la unele discipline de învatamânt .

Faza esecului scolar formal ( repetentia ) are consecinte negative , virtual –profunde în dezvoltarea personalitatii si integrarea sociala .

Pe lânga existenta esecurilor reale , exista falsele situatii de esec scolar , precum si pericolul exagerarii sau dramatizarii lor .O strategie educationala inteligenta si creativa poate transforma insuccesul scolar din efect în cauza si mijloc educativ de stimulare a învatarii .