Abandonul școlar la ciclul gimnazial în România

Esecul scolar constituie astazi un fenomen întâlnit în toate sistemele de învatamânt. Problematica esecului scolar este vasta, raportându-se nu numai la câmpul educativ, ci si la spatiile culturale, economice, politice, sociale, la optiunile fundamentale ale unei societati.

Implicatiile esecului scolar sunt multiple. Pe termen lung, efectele esecului scolar se regasesc in esecul social. Randamentul economic este scazut datorita incompetentei profesionale a indivizilor. Slaba pregatire a fortei de munca induce efecte în plan social, precum: marginalizarea, somajul, delincventa etc. Esecul scolar are în vedere si efecte psihologice, cum ar fi: dificultati de adaptare, neîncrederea în fortele proprii, stres, anxietate etc. Esecul scolar este indicatorul lipsei de randament pedagogic, al insuficientelor întâlnite în sistemul educational.

În plan social, pot fi considerate forme ale esecului scolar abandonul scolar, excluderea sociala si profesionala, analfabetismul.

Abandonul scolar se caracterizeaza prin parasirea prematura a scolii. În plan social, de multe ori abandonul se asociaza cu delincventa juvenila, cu recurgerea la droguri, cu viata de familie dezorganizata. Abandonul poate fi caracterizat prin absenteism total sau partial. Cel partial are cauze diferite în functie de zona, rurala sau urbana. Abandonul în zona urbana poate fi cauzat de influenta cercului de prieteni asupra copilului, de atractiile pe care orasul le exercita asupra acestuia, cel rural este determinat de conditiile satului, de ajutorul pe care copiii trebuie sa-l dea parintilor in muncile agricole.

Analfabetismul trebuie inteles nu doar ca incapacitatea subiectului de a citi si a scrie ci în sens de incapacitate a subiectului de a folosi instructia si educatia primita în scoala, astfel încât sa se adapteze cerintelor sociale si profesionale.

Pentru eliminarea efectelor negative ale esecului scolar este necesara cunoasterea cauzelor care l-au produs.

Abandonul scolar e o tema eterna a învatamântului românesc. Drept urmare, ea revine periodic în actualitate generând senzatia ca e accesibila oricui vrea s-o abordeze, dar si ca totul s-a spus în chestiune.

Raportul privind starea învatamântului prezentat de Ministerul Educatiei si Cercetarii, în 2006, abordeaza mai multe probleme importante referitoare la educatie, precum reusita scolara, abandonul, promovabilitatea la examenele de sfârsit de ciclu, nivelul de acoperire cu personal didactic calificat, fondurile alocate învatamântului etc. Raportul arata ca educatia în România, comparativ cu alte tari din Uniunea Europeana, nu merge chiar pe drumul dorit, la destule capitole fiind nevoie în continuare de eforturi sustinute.

Un exemplu elocvent în acest sens este urmatorul: Gheorghita M. a parasit scoala în clasa a V-a, pentru ca parintii nu au mai avut bani pentru toate cele necesare si nici el nu prea s-a omorât cu cartea. "Suntem mai multi frati si nu au bani parintii pentru toti. Abia ne descurcam cu mâncarea. Acum fac treburi prin gospodarie si mai merg sa mai lucrez pe la oameni, la muncile agricole. Facem si noi ce putem si nici nu stiu la ce-mi ajuta atâta carte", ne-a spus Gheorghita, un copil care provine dintr-o familie numeroasa.

Saracia, mediul familial dezorganizat, munca parintilor în strainatate, casatoriile si chiar sarcinile au determinat un numar de 710 elevi, majoritatea din mediul urban, sa renunte la studii în anul scolar 2005-2006. Cu alte cuvinte, cei peste 700 de elevi nu au mai calcat la ore doi ani de zile, acesta fiind termenul dupa care un elev este considerat caz de abandon scolar. Mai nou, fata de anii trecuti, balanta s-a înclinat spre elevii care parasesc scolile din mediul urban. De exemplu, într-un top cu cei mai multi elevi care nu au mai dat pe la cursuri timp de doi ani sunt Grupul Scolar Tehnic din Târgu Frumos cu peste 40 de cazuri, Grupul Scolar "Constantin Brâncusi" si Grupul Scolar "Dumitru Mangeron". Acestora li se mai adauga si scoli generale precum Scola "Nicolae Iorga", "Gheorghe Mârzatescu" si Scoala "Elena Cuza". Conform unui studiu realizat de catre Centrul Judetean de Asistenta Psiho Pedagogica dupa finalizarea anului scolar 2005-2006 s-au înregistrat peste 700 de cazuri certe de abandon scolar la clasele I - X. Din punct de vedere al vârstei cu cea mai mare frecventa a abandonului, se detaseaza net ciclul gimnazial, ciclul primar fiind slab reprezentat.