Proiect de intervenție pe un grup de deținuți - grupul de prieteni

I Justificare

Scopul acestui proiect este de a studia influenţa grupului asupra individului şi relaţionarea individului în interiorul grupului. Un alt scop al proiectului este studierea resistenţei individului la presiunea grupului.

Obiectivele programului sunt:

1. Conştientizarea de către participant a influenţelor pozitive şi negative pe care grupul le poate avea asupra individului, stima de sine, comportament, mecanism decizional, centre de influenţă şi respingeri interpersonale.

2. Operaţionalizarea conceptelor: grup de apartenenţă, grup de referinţă.

3. Abilitarea participanţilor să ia decizii şi să se organizeze.

4. Achiziţia şi exersarea unor metode de resistenţă la presiunea grupului.

5. Conştientizarea de către participanţi a riscului săvărşirii de fapte indicate de grup.

Principiile care stau la baza proceselor de grup gestalt sunt:

1. Trăirea experienţei de grup în prezent, "aici şi acum".

2. Existenţa conştientizării de grup.

3. Importanţa contactului între participanţi.

4. Folosirea experimentului de grup de către un lider care se implică.

Psihoterapia experienţială de grup oferă şansa unei experienţe care poate fi similară unui drum iniţiatic. Acest tip de activitate terapeutică este, până la urmă, o aventură creativă care poate schimba vieţi (J. Zinker).

Grupul experienţial de dezvoltare personală este în acord cu trebuinţele dominante ale grupului: nevoia de comunicare, de interacţiune, de relaţionare inter-personală cu tehnicile expresive ce facilitează exteriorizarea pe căi diferite de cea verbală, care permit grupului să experimenteze „aici şi acum" diferite probleme personale, beneficiind de insight-uri restructurante. Grupul îşi deblochează astfel, spontan, propriile resurse, le conştientizează şi devine astfel un constructor ai personalităţiilor. Deţinutul descoperă pe cont propriu cum poate face faţă diferitelor situaţii de viaţă cu care se confruntă. Tehnicile expresive răspund nevoii de acţiune şi de mişcare a deţinutului. Ele îi creează impresia că nu vine la terapie, ci vine la consiliere. Aceasta creşte gradul de participare autentică a individului la procesul terapeutic, beneficiul putând fi în multe situaţii maximal.

Trăirea unor stări afective pozitive, sentimentul unităţii cu ceilalţi membri ai grupului sporesc curiozitatea şi dorinţa de implicare în trăirea de noi experienţe. Şi aceasta este cu atât mai puternică atunci când satisface şi nevoia de comunicare, de confirmare şi stimulare în grup a asertivităţii, a importanţei personale pentru ceilalţi, a recunoaşterii capacităţilor personale şi a resurselor de care dispune fiecare.

Grupul experienţial asigură toate acestea. El oferă în acelaşi timp posibilitatea de a adopta şi experimenta noi atitudini, conduite şi comportamente, fără teama de risc. În felul acesta, individul devine propriul său creator. El învaţă să relaţioneze cu ceilalţi, să comunice. Îşi formează disponibilitatea de a primi şi oferi ajutor, fapt ce este urmat de creşterea autostimei prin capacitatea de a-i ajuta pe alţii.

Terapeutul poate folosi ca instrumente de provocare în terapia individului fantezia ghidată, metafora, precum şi tehnici expresive, drama-terapia, mişcarea, desenul, colajul. Acestea sunt „vehicule" cu ajutorul cărora se poate avea acces la fenomenologia interioară a persoanei, provocându-se fenomene de detensionare emoţională, autodescoperire şi realizare a insight-urilor restructurante (I. Mitrofan, 1997).

Grupul de dezvoltare şi optimizare personală oferă deţinuţilor posibilitatea conştientizării şi valorizării de sine, fapt cu efecte pozitive în planul relaţiilor interumane. Terapia echivalează cu învăţarea strategiei de „a lucra asupra propriei persoane" şi de a se autoforma, autodezvolta în vederea unei adaptări eficiente. În felul acesta, individul nu numai că îşi optimizează comportamentul, dar se înzestrează cu deprinderea de autoanaliză, de căutare a ceea ce este bun în fiinţa sa, fapt ce garantează adaptarea sa creativă în plan sociomoral, interpersonal şi spiritual.

Prezint în continuare rezultatele studiului privind lucrul cu deţinuţii într-un grup de dezvoltare personală, care a avut ca scop: creşterea asertivităţii şi expresivităţii personale; activarea şi optimizarea capacităţilor de autocunoaştere, relaţionare şi comunicare interpersonală concomitent cu antrenarea empatiei; activarea resurselor creative; dezvoltarea coeziunii şi dinamicii de grup.

Pentru acest studiu am selectat 10 deţinuţi cu circuit închis.

Studiul a inclus trei şedinţe cu indivizii. Locul desfăşurării şedinţelor în sala de consiliere.

Pentru realizarea acestor şedinţe am folosit ca mijloace terapeutice cu precădere terapia prin joc şi mişcare, art-terapia, tehnicile expresiv corporale răspunzând nevoii de mişcare a indivizilor. Aceste şedinţe au permis utilizarea unor tehnici care au facilitat abilitarea pentru o mai bună comunicare, activarea şi optimizarea resurselor creative şi integrative, autoreglarea şi dezvoltarea personală, optimizarea comportamentului rezoluţiv-creativ în grup, promovarea cooperării şi a autoafirmării, dezvoltarea şi exersarea capacităţilor empatice.