Servicii educaționale în contemporaneitate

Kant afirma ca educatia este activitatea de disciplinare, cultivare, civilizare si moralizare a omului, iar scopul educatiei este de a dezvolta in individ toata perfectiunea de care este susceptibil.

Prin structura, obiective si continut, educatia trebuie sa raspunda necontenit unor exigente ale evolutiei realitatii nationale si internationale. Semnificatiile si eficienta actului educativ sunt date de disponibilitatile educatiei de adaptare si autoreglare fata de sfidarile tot mai numeroase ale spatiului social.

Problematica lumii contemporane, caracterizata prin universalitate, globalitate, complexitate si caracter prioritar demonstreaza tot mai evident ca solutiile cele mai eficiente nu pot fi gasite prin demersuri si anagajri secventiale, parcelate, ci e nevoie de o viziune holistica in studiere si decantarea celor mai eficiente mijloace de rezolvare a marilor probleme cu care se confrunta omenirea.

Analiza problematicii contemporane si identificarea marilor teme de meditatie au condus la constituirea unor raspunsuri specifice sau a unor noi tipuri de continuturi: educatie pentru pace, educatia ecologica, educatia pentru participare si democratie, educatia demografica, educatia pentru schimbare si dezvolatre, educatia pentru comunicare si pentru mass-media, educatia pentru timpul liber, educatia privind drepturile fundamentale ale omului, educatia interculturala, etc.

Aceasta analiza apartine unui domeniu specific numit marketing. Marketingul este un ansamblu de principii care contribuie la realizarea pe piaţă a producţiei, dar şi satisfacerea pretenţiilor consumatorilor.

Marketingul este o nouă ştiinţă a vânzării şi o artă de a convinge clienţii să cumpere. După alţii, marketingul este arta creării condiţiilor în care cumpărătorul se convinge singur să cumpere. Pentru aceasta trebuie folosite metode şi tehnici ştiinţifice de investigare a pieţei şi adaptarea eficientă la nevoile consumatorilor.

Conceptele şi metodele de marketing sunt aplicate mai întâi în domeniul bunurilor materiale, apoi şi în cele nonlucrative: marketing industrial, comercial, turistic, financiar, al transporturilor, politic, cultural, educaţional etc.

În ceea ce priveşte marketingul educaţional şi cultural este justificat prin aceea că şi educaţia şi cultura, în general, trebuie să devină domenii rentabile, punând în valoare ceea ce au de oferit, valorificând pentru aceasta orice oportunitate. Dacă în economie nu se pot lua decizii raţionale fără investigarea pieţei, tot aşa nici în domeniul educaţional nu pot lipsi studiile asupra nevoilor publicului. De aceea, trebuie definite nişte concepte ca: piaţă educaţională, cerere de educaţie, oferta educaţională, consum educaţional, public consumator, strategii de marketing, sponsorizare.

Educaţia este un fenomen complex format dintr-un ansamblu de măsuri, aplicate în mod sistematic în vederea formării şi dezvoltării însuşirilor intelectuale, morale sau fizice ale tinerilor (oamenilor).

Pentru cunoaşterea publicului ţintă, managerii educaţionali trebuie să ştie metodologia studiilor de piaţă.

Înţelesurile cuvântului „educaţie” sunt bine cunoscute, dar nu întotdeauna precizate finalităţile. Unii pun accent pe informarea continuă şi modelează aptitudinea de comunicare pentru creşterea standingului şi mobilităţii în spaţiu social, care stimulează participarea activă, favorizează capacităţile şi pregătirea profesională, dezvoltă personalitatea umană, rafinând spiritul şi cultivând năzuinţa spre perfecţiune.