Tipuri de terorism

1 INTRODUCERE

1.1 Definitia terorismului

Terorism inseamna, in esenta sa, ca si in sensul cel mai larg ce se poate atribui acestui termen,inspaimantarea unei populatii prin acte de violenta. Etimologic, terorismul isi are radacina in termenul latin terror, terroris, termen ce se poate traduce prin groaza,frica,spaima provocata premeditate, prin amenintare sau intimidare.

Prin terorism, ca mod de manifestare si metoda de actiune, se intelege practicarea terorii catre structuri non-statale. Terorismul,prin formele sale de manifestare, desemneaza acte de natura antiumana care provoaca,intr-un anumit mediu social,acte intimidante prevestitoare a unui rau inevitabil, sub toate aspectele.Atentatele teroriste sunt savarsite, de regula, cu mijloace care pot provoca o primejdie comuna si care lezeaza, prin efectele produse (morale, mediatice, victime, distrugeri materiale), interesele unor grupuri sociale, a unor state sau chiar a umanitatii.

In anul 1947, Yasser Arafat,presedintele Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei(OEP) afirma in fata Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite:”Diferenta dintre revlutionar si terrorist consta in motivele pentru care lupta fiecare dintre ei.Nu poate fi numit terrorist cel care se ridica pentru o cauza dreapta si lupta pentru libertatea si eliberarea tarii impotriva invadatorilor,coloniilor si colonistilor”.

Din nefericire,miscarile teroriste nu inteleg ca dilema dintre legal si ilegal nu tine de politic. Diferenta este data de daunele provocate si teroarea raspandita in randul civililor, nevinovati. Actele teroriste comise de miscarile palestiniene confirma acest lucru.

Actul terorist este indreptat impotriva unor persoane, grupuri, categorii si clase sociale sau chiar a statului, precum si impotriva reprezentatilor acestora. De regula, victimele sunt alese dupa criteriul reprezentativitatii simbolice (diplomati, oameni politici, militari de rang inalt, oameni de afaceri, etc.).

Mentalitatea de grup a ramas aceeasi in civilizatiile ermetice, chiar daca societatea umana a evoluat.In acest sens,teroristii reprezinta un caz de loc de invidiat: ei sunt dornici de sacrificiul suprem pentru cauza grupului, fiind „sclavii” indoctrinarilor de orice tip (religios, politic, etc.), chiar daca acestea contravin flagrant convietuirii pasnice.

Alti factori care definesc motivatiile culturale ale teroristilor, includ maniera savarsirii actului in sine, vietile celor din afara grupului pot fi distruse fara nici o remuscare, deoarece reprezinta ”raul”. Acest rau este reprezentat de orice ideologie sau comportament care contravine „regulilor” stricte ale ideologiei miscarilor extremist-teroriste, el poate fi reprezentat de dorinta de emancipare a femeii islamice sau de „dusmanul de clasa” (chiar daca acesta este tatal, mama, sotia sau copilul celui care a aderat la ideologia extremista a unei grupari). Sa nu uitam persectutiile in numele ideologiei comuniste, manifestarile din Afganistan sau lapidarile din statele arabe fundamentaliste.

O determinanta culturala majora a terorismului este data de perceptia „outsideri-lor” si anticiparea amenintarii existente la adresa supravietuirii grupurilor etnice.Teama de o posibila exterminare culturala conduce la comportamente irationale, de cele mai multe ori grefate pe ideologii religioase sau rasiste. Chiar daca Occidentul a adus eliberarea de totalitarism si dictatura a Irak-ului, comportamentele religioase extremiste au declansat atente in care au pierit americani, englezi, polonezi la un loc cu irakieni.

Motivatia savarsirii actelor teroriste de catre indivizi deriva, din punct de vedere psihologic, din insatisfactiile si frustrarile existente in viata personala a acestuia. Cu toate ca nu au fost determinate si delimitate clar manifestari psihopatice in randurile teroristilor putem afirma fara echivoc, ca acestia sunt de o „loialitate perfecta”, care se manifesta prin psihoza de apartenenta la grup.

In acest sens, teoristii au tendinta sa proiecteze asupra altora propriile lor motivatii antisociale, argumentand doctrina prin latura religioasa (in cazul terorismul de tip islamist) sau nedreptatile sociale si inegalitatea lumii in care traim (in cazul celorlalte grupari extremist teroriste).

1.2 Relatia terorism-crima organizata-spalarea banilor

Datorita modului sau de pregatire si modalitati de actiune, fenomenul de terorism ar putea fi considerat o componenta a crimei organizate, dar, in prezent, acesta este abordat, analizat si combatut intr-o modalitate total diferita.

Prin crima organizata se intelege infractiunile savarsite de grupuri infractionale organizate.conform art.2 a)din lege, prin grup infractional organizat se intelege “un grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, care exista pentru o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material”. Prin “infractiunile grave” pe care le pot comite grupurile infractionale organizate este enumerata si “spalarea banilor”.

O definitie directa, completa si general acceptata a termenului “crima organizata” nu exista nici la nivel international, nici la nivel national, dar se opereaza cu anumite criterii de identificare a acesteia, dintre care cel putin trei sunt unanimi acceptate si considerate strict necesare pentru a putea vorbi de crima organizata:

-implicarea in infractiuni grave (crima, sclavie, santaj, trafic de stupefiante, de persoane sau de armament, contrabanda, infractiuni contra patrimoniului cu consecinte deosebit de grave, spalare de bani si alte infractiuni) ;

-cooperarea dintre mai multe persoane ;

-comiterea infractiunilor urmareste obtinerea unor profituri.

Pe baza reglementarilor legale existente, a conceptiilor percepute la nivelul unor organisme internationale si al specialistilor in domeniu, consideram ca se poate spune despre crima organizata ca prezinta urmatoarele trasaturi de baza :

-existenta grupurilor infractionale formate in scopul comiterii unor infractiuni grave ;

-grupurile au o organizare cu caracter permanent si functioneaza pe baza unor reguli interne propii ;

-specializarea grupurilor (structurilor) criminale pe anumite domenii de activitate, in scopul obtinerii unor profituri cat mai mari din comiterea infractiunilor specifice ;

-cooperarea retelelor de crima organizata pe plan intern si international ;

-influentarea deciziilor politice, administrative si judiciare, prin coruperea, santajarea sau amenintarea persoanelor cu putere de decizie in societate.

1.3 Organizatii internationale implicate in jocurile politice, economice si politico-militare din Orientul Apropiat si Mijlociu

1.3.1 Summit-ul Lumii Arabe

Summit-ul din 2001 al Ligii Arabe, desfasurat la Amman (27-28 martie) s-a concentrat asupra situatiei din teritoriile palestiniene, raporturile dintre Irak si Kuweit (incercandu-se si obtinerea unei rezolutii privind aceste raporturi) si politica noului prim-ministru israelian Ariel Sharon. In cadrul summit-ului, Bagdad a reusit sa convinga liderii arabi de necesitatea ridicarii embargoului (considerat de arabi, la presiunea lui Saddam Hussein, ca fiind „lipsit de fundament”) impus acestei tai de SUA.

Declaratia finala prevede sustinerea „cauzei palestiniene de catre tarile arabe” si „dreptul palestinienilor de a continua lupta impotriva ocupatiei”, preaum si „tot sprijinul si ajutorul posibil pentru a fi capabili sa-si recapete integral drepturile si sa-si declare independenta statului pe pamantul lor national, cu Ierusalimul drept capitala” (Abdullah, regele Iordaniei). De asemenea, liderii arabi au convenit sa sprijine cererea palestiniana referitoare la trimiterea de observatori internationali in teritorii(masura respinsa categoric de Israel).