Tu Nu Ești Marfă

1.1. Titlu

TU NU ESTI MARFA

1.2. Locul de desfasurare (National, regional, judetul, orasul, sau comunitatea locala)

Proiectul va fi desfasurat la nivel national. Echipa de lucru se va deplasa în 30 de raioane ale Republicii Moldova plus cele doua municipii: Balti si Chisinau.

1.3 Suma necesara (în EURO)

86.770 euro

1.4. Prezentarea problemei (maxim 7 pagini)

1.4.1. Identificarea cauzelor care au dus la aparitia problemei

Notiunile femeie sclavÎ, femeie vândutÎ, femeie luatÎ în robie nu sunt deloc noi. Pe parcursul istoriei aceste fenomene s-au manifestat si la noi. Si în timpul jugului turcesc, dar si în relatiile diplomatice ale domnitorilor moldoveni cu suveranii statelor vecine.

În ultimii ani traficul de persoane ia amploare in comunitatea internationalÎ, manifestÎndu-se în special în Republica Moldova si noile state ale CSI.

În perioada de tranzitie conditiile de trai în Republica Moldova s-au deteriorat dramatic. Reformele economice si sociale limitate au dus la cresterea somajului, aparitia restantelor la salariile si asa mizere, iar pensiile si alte beneficii sociale putând acoperi doar o parte nesemnificativÎ a bunurilor elementare necesare. Potrivit sindicatelor din Republica Moldova, în 2005 rata somajului a ajuns la 30% (dintre care aproximativ 68% erau femei). În zonele rurale aceste cifre sunt si mai mari. Declinul economic a cauzat o crestere a violentei sexuale si a violentei în familie, a abuzului de alcool si de droguri si a prostitutiei. R. Moldova a devenit o tara de origine în traficul de femei si copii. Aceasta s-a datorat situatiei sociale precare, suprematiei legii limitate si coruptiei rÎspândite. Moldova, de asemenea, serveste drept tarÎ de tranzit pentru traficul din Ucraina si din alte tÎri din fosta Uniune SovieticÎ. Femeile si copiii traficati trec hotarele in România sau Ucraina, unde sunt vânduti altor proprietari si apoi transportati în Rusia, Turcia, Italia, Grecia si alte tÎri. Conform Centrului de Combatere a Traficului de Femei, traficul din R. Moldova nu este în descrestere. ÎncÎ mai sunt tineri care vor sÎ migreze si sunt gata sÎ accepte riscurile.

Unul din primele motive care influenteazÎ o persoana în a lua decizia de a pleca peste hotare este factorul economic. OportunitÎtile de angajare la munca, în special pentru femei, în Moldova (în tÎrile de origine, în general) sunt limitate, mai ales pentru tinerele care provin din familii sÎrace, neavând posibilitate sÎ urmeze un colegiu sau o facultate. Ideeea de a pleca la lucru peste hotare (desi sunt constiente cÎ vor lucra în sectorul neformal) le pare o oportunitate reusitÎ pentru a-si rezolva problemele. Optiunile de a-si realiza aceastÎ idee sunt diferite. O categorie de persoane cautÎ surse financiare pentru a plÎti intermediarilor. Acesti bani, de obicei, sunt împrumutati de la rude, prieteni, cunoscuti sau obtinuti prin vânzarea unor lucruri de pret.

O femeie migreazÎ în speranta cÎ va câstiga bani pentru a-si întretine familia, pentru a le asigura copiilor un viitor mai bun. Ea sperÎ sÎ câstige suficienti bani pentru studii, pentru a-si procura o locuinta sau, mai rar, pentru a începe o afacere, ce i-ar permite sÎ prospere în Moldova.

Pentru a ademeni persoanele in capcanele lor, traficantii propun oferte false de lucru. Uneori ele sunt propuse direct de persoane fizice sau juridice, care plaseazÎ anunturi in diferite mijloace media. Unele anunturi oferÎ cursuri gratuite de studiere a limbii tÎrii în care vor pleca sau cursuri profesionale (de fotomodel sau coregrafie). Categoria cea mai vulnerabilÎ în fata traficantilor - dar pe de altÎ parte  si cea mai dornicÎ de a pleca peste hotare, sunt femeile tinere. Acestea pot fi femeile divortate, care îsi întretin singure copiii, orfanele sau femeile ce trÎiesc în medii abuzive, din familii cu situatie materialÎ nefavorabilÎ si cele cu un nivel scÎzut de educatie.

IatÎ cum poate fi prezentat profilul unei persoane vulnerabile:

- categoria de vârstÎ  12 si 25 de ani;

- provenienta  din zone sÎrace, urbane sau rurale;

- provenienta din medii sau familii în care existÎ violentÎ (diverse forme de abuz);

- profil social vulnerabil (orfani sau copii ce provin din familii cu un singur pÎrinte/tutore);

- au nivel scÎzut de educatie, lipsa profesionalizÎrii;

- lipsa experientei de viatÎ si a unui loc de muncÎ;

- mame singure;

- dependentÎ financiarÎ sau lipsa unei surse financiare stabile;

- dorinta aprigÎ de independentÎ materialÎ;

- îsi asumÎ cu usurintÎ riscul plecÎrii în strÎinÎtate sperând la o realizare.

Sintetizând cele spuse mai sus, acestea ar fi principalele cauze ce determinÎ populatia Republicii Moldova sÎ porneascÎ ilegal în strÎinÎtate, favorizând fenomenul traficului de fiinte umane:

- sÎrÎcia;

- somajul;

- gradul redus de educatie;

- discriminarea femeilor;

- violenta domesticÎ .

De rând cu acesti factori negativi mai existÎ si o serie de factori de atractie a femeilor si a fetelor spre avantajele vietii într-o tarÎ occidentalÎ bogatÎ, fÎcându-le mai vulnerabile pentru traficul de persoane:

- speranta cÎ vor gÎsi un loc de muncÎ si un salariu bun;

- speranta prostituatelor cÎ vor câstiga sume mari de bani;

- accesul la facilitÎtile vietii din Occident;

- speranta la o situatie mai bunÎ în societate si la un tratament mai uman;

- perceptia Occidentului ca un mediu de lux;

- cererea de prostituate exotice;

- cererea de fortÎ ieftinÎ de muncÎ.

1.4.2. Efectele nerezolvarii problemei

Traficul de fiinte umane a început sÎ fie cunoscut de populatie din moment ce un numÎr comparabil cu numÎrul locuitorilor Republicii Moldova au devenit victime ale traficului de fiinte umane, efectele lui fiind resimtite si de alte grupe de populatie, în special familiile persoanelor traficate.

Traficul de fiinte umane poate fi considerat o forma extrema a migratiei

ilegale care, chiar daca are dimensiuni reduse, este, oricum, un fenomen

îngrijorator, deoarece constituie o încalcare serioasa a drepturilor omului, ce nu

poate fi acceptata într-o societate democratica si civilizata. Consecintele sunt

dramatice  daca avem în vedere obiectivele individuale de dezvoltare pe termen

lung  demnitatea persoanelor ca fiinte umane si imaginea lor în comunitate. Conferinta mondialÎ privind drepturile omului, desfÎsuratÎ la Viena in anul 1993, a fost o etapÎ importantÎ în aprobarea unei astfel de conceptii, în care pentru prima datÎ violenta împotriva femeii a fost definitÎ drept încÎlcare a drepturilor omului. Efectele nerezolvÎrii acestei probleme ar fi extrem de tragice. Si vor avea de suferit nu doar persoanele traficate