Extras din proiect
Evolutia activitãtii statistice a determinat conturarea mai multor metode de observare, care de regulã se folosesc combinat sub îndrumarea ]i controlul INS.
Existenta mai multor metode de observare statisticã prezentând particularitãti de continut ]i metodologie face posibilã clasificarea lor în functie de mai multe criterii.
Un prim criteriu de clasificare este acela al gradului de cuprindere al numãrului de unitãti în procesul de observare. În functie de acesta întâlnim observãri to¬tale ]i observãri partiale. Observarea totalã presupune înregistrarea dupã criterii unitare a datelor - potrivit programului de observare de la toate unitãtile colec¬tivitãtii ]i, având în vedere posibilitãtile de obtinere a informatiei, observãrile totale sunt: recensãmântul ]i rapoartele sta¬tistice.
Observãrile partiale presu¬pun ca datele sã se obtinã numai de la o parte a unitãtilor colectivitãtii, parte care poate sã fie reprezentativã sau nu în raport cu întreaga colectivitate, exemple de observãri partiale putând fi: sondajele statistice, anchetele, observarea pãrtii principale, monografia statisticã, dat fiind numãrul mare de agenti economici la care se manifestã fenomenul cercetat.
Un alt criteriu de clasificare are în vedere modul în care este caracterizat fenomenul. Din acest punct de vedere se întâlnesc observãri statice ]i observãri dinamice. Observãrile statice sunt folosite pentru a culege date cu privire la volumul ]i structura unei colectivitãti statice delimitate ca volum ]i circumscrise în acelea]i conditii de timp, adicã la un moment dat. Observãrile dinamice au ca obiect înregistrarea unui proces ce evolueazã în timp. În acest caz trebuie sã se stabileascã timpul la care se referã datele ]i periodicitatea cu care se face înregistrarea. În cadrul observãrilor statice se includ recensãmintele ]i, în general, orice inventariere statisticã indiferent de colectivitatea la care se referã, iar celelalte observãri sta¬tistice totale sau partiale, care înregistreazã fenomenele în continua lor transformare sunt observãri cu caracter dinamic. De exemplu, ancheta generalã în gospodãrii - AIG - necesarã caracterizãrii statistice a calitãtii vietii, reprezintã o observare dinamicã ca de altfel ]i rapoartele statistice transmise de agentii economici.
Dupã modul de organizare observãrile statistice pot fi ob¬servãri cu caracter permanent, deci în mod sistematic intrã date statistice în sistemul informational ]i observãri speciale, care vin sã completeze pe cele permanente, organizându-se de fiecare datã când este necesar. În general, observãrile cu caracter permanent reprezintã principala "materie primã" a procesului de cercetare prin sistemul informational statistic, în timp ce observãrile speciale sunt orga¬nizate de cãtre institutia statisticii oficiale pentru lãrgirea cadrului de interpretare ]i analizã al fenomenelor complexe existente în societate, dar au un rol în continuã cre]tere în economia de piatã.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiect Statistica.doc