Dreptul Securității Sociale

I. Considerații generale privind ajutorul social

Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat ,prevede acordarea ajutorului social familiilor și persoanelor cu venituri mici sau fără venituri,în situațiile și pe perioadele în care acestea nu pot să-și asigure prin propriile eforturi condițiile minime de trai.

Nivelul venitului minim garantat este stabilit în corelare cu celelalte tipuri de venituri ale populației și în raport de numărul de persoane din familie.

Potrivit actului normativ menționat,ajutorul social este o formă de asistență socială ce se întemeiază pe principiul solidarității sociale și care se concretizează în acordarea unor sume de bani diferențiate în raport de numărul de persoane din familie,precum și persoanelor singure,cu venituri scăzute,sub un prag considerat ca minim garantat,finanțate din bugetele locale și din unele venituri ale bugetului de stat.

Din această definiție rezultă următoarele caracteristici ale ajutorului social:

- este o formă de protecție socială,care se întemeiază pe principiul solidarității sociale;

- constă în plata lunară a unei sume de bani ce se suportă din bugetele locale și din sumele primite de la bugetul de stat;

- principalii beneficiari sunt familiile,precum și persoanele singure,fără venituri sau cu venituri mici;

- scopul pentru care se acordă este acela de a asigura beneficiarilor un venit minim garantat care să asigure existența persoanelor respective.

Având în vedere beneficiarii ajutorului social reglementat prin Legea nr.416/2001,dar și sursele de finanțare,ajutorul social este o prestație necontributivă,furnizată prin intermediul sistemului de asistență socială,întemeiat pe principiul solidarității sociale focalizat pe protejarea familiilor sărace,cu veniturile cele mai scăzute.

Beneficiarii ajutorului social distribuit prin sistemul asistenței sociale în temeiul art.1 din Legea nr.416/2001 sunt familiile și persoanele singure,cetățeni români,fără venituri sau cu venituri mici.

De asemenea,pot beneficia de ajutor social și familiile sau persoanele singure,cetățeni ai altor state sau apatrizi,care au reședința sau domiciliul în România,în condițiile legislației române.

Au dreptul la venitul minim garantat și soții despărțiți în fapt,dacă prin ancheta socială se justifică acordarea acestuia.

II. Beneficiarii ajutorului social

Beneficiază de ajutorul social și persoanele fără domiciliu sau reședință și fără locuință,aflate în situație de nevoie,pe baza declarației pe propria răspundere că nu au solicitat ajutorul social de la alte primării.

Persoanele fără locuință beneificiază de ajutor numai pe perioada în care se află în evidența serviciilor publice de asistență socială din cadrul unităților administrativ-teritoriale în care trăiesc (art.3).

Conform art.1 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1010/2006 ,beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr.416/2001 familiile și persoanele singure care locuiesc în România,cu sau fără cetățenie română,precum și apatrizii.

Familiile și persoanele singure care nu au cetățenie română beneficiază de prevederile Legii nr.416/2001,dacă se află în una dintre următoarele situații:

a) cetățenii străini,pe prioada în care au domiciliul sau reședința în România;

b) cetățenii străini și apatrizii care au dobândit statutul de refugiat în România sau cărora li s-a acordat o altă formă de protecție prevăzută de lege.