Teoria și Practica Formării

Domeniu: Știința Materialelor

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 62 în total

Cuvinte : 11475

Mărime: 3.34MB (arhivat)

Publicat de: Rita-Sonia Crețu

Puncte necesare: 10

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Diaconescu Florin

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” IAŞI FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR SPECIALIZAREA: INGINERIA PROCESĂRII MATERIALELOR

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

1. STUDIUL PIESEI TURNATE 4
1.1. Configuraţia piesei turnate 4
1.2. Compoziţia chimică a aliajului 4
1.3. Proprietăţile fizico-mecanice ale aliajului 5
1.4. Prelucrările mecanice şi termice care se vor aplica piesei 5
2. DETERMINAREA POZIŢIEI PIESEI LA TURNARE ŞI A MODELULUI LA FORMARE 6
2.1. Criterii de poziţionare a piesei la turnare 6
2.2. Variante de poziţionare a piesei 7
2.3. Alegerea variantei optime 8
3. DETERMINAREA SUPRAFEŢEI DE SEPARAŢIE A FORMEI ŞI A SUPRAFEŢELLOR DE SECŢIUNE ALE MODELELOR ŞI CUTIILOR DE MIEZ 9
3.1. Criterii de alegere a suprafeţei de separaţie 9
3.2. Variante de secţionare a formei, modelului şi a cutiilor de miez 9
3.3. Alegerea variantei optime 11
4. STABILIREA CLASEI DE PRECIZIE A PIESEI TURNATE ŞI A TOLERANŢELOR ADMISIBILE 12
5. STABILIREA ADAOSURILOR DE PRELUCRARE 14
6. STABILIREA ADAOSURILOR TEHNOLOGICE 15
6.1.Adaosuri pentru eliminarea găurilor, pragurilor, canalelor, adânciturilor sau pentru îngroşarea pereţilor subţiri 15
6.2. Adaosuri de înclinare pe pereţii piesei în vederea demulării uşoare 15
6.3. Adaosuri pentru treceri de la o grosime de perete la alta şi pentru racordări la îmbinarea pereţilor piesei 16
6.4 Adaosuri pentru îndepărtarea maselotelor prin tăiere 16
6.5. Nervuri de contracţie care previn formarea crăpăturilor în anumite zone ale piesei turnate 17
6.6. Adaosuri de contracţie 17
6.7. Adaosuri pentru compensarea contracţiei pe direcţii diferite 18
6.8. Adaosuri sub formă de bare care previn deformarea piesei la răcire 18
6.9. Adaosuri tehnologice pentru fixarea piesei la prelucrarea mecanică 19
7. PROIECTAREA MIEZURILOR 20
7.1. Tipuri de miezuri 20
7.2. Alegerea tipului de miez şi a conturului 21
7.3. Dimensionarea mărcilor miezurilor 22
7.4. Precizia dimensională şi jocurile de montaj ale miezurilor 23
8. PROIECTAREA ELEMENTELOR TEHNOLOGICE CARE ASIGURĂ COMPACTITATEA PIESEI 26
8.1. Identificarea nodurilor termice 26
8.2. Proiectarea maselotelor 27
8.2.1. Adaosuri tehnologice de îngroşare a pereţilor piesei în vederea aplicării maselotelor 27
8.2.2. Alegerea tipului de maselotă şi a configuraţiei 27
8.2.3. Stabilirea zonei de influenţă a maselotelor, a numărului şi a poziţiei lor pe piesa turnată; 29
8.2.4. Dimensionarea maselotelor 29
8.3. Proiectarea răcitorilor (dacă este cazul) 30
9. PROIECTAREA ELEMENTELOR FORMEI CARE ASIGURĂ UMPLEREA CORECTĂ A CAVITĂŢII FORMEI CU ALIAJ LICHID 32
9.1. Elementele componente ale reţelelor de turnare şi funcţiile lor tehnologice 32
9.2. Alegerea diferitelor tipuri de reţele caracteristice 33
9.3. Dimensionarea reţelei de turnare 34
10. PROIECTAREA GARNITURII DE MODEL PENTRU PRODUCŢIA DE UNICATE 38
10.1. Proiectarea modelului de lemn 38
10.2. Proiectarea cutiilor de miez 39
11. PROIECTAREA GARNITURII DE MODEL PENTRU PRODUCŢIA DE SERIE 40
11.1. Proiectarea modelului metalic 40
12. ALEGEREA RAMELOR DE FORMARE PENTRU PRODUCŢIA DE SERIE 43
12.1 Alegerea ramelor de formare 43
12.2. Elemente constructive ale ramelor de formare 44
13. PROIECTAREA PLĂCILOR PORT-MODEL PENTRU PRODUCŢIA DE SERIE MARE 46
13.1. Alegerea materialului 46
13.2. Dimensionarea plăcilor port-model 46
14 ALEGEREA MAŞINILOR DE FORMAT 47
14.1. Tipuri de maşini de format 47
14.2. Calculul sarcinii utile a maşinii de format 48
15. MATERIALE FOLOSITE PENTRU REALIZAREA FORMEI TEMPORARE 50
15.1. Amestecul de formare 50
15.2. Amestecul de miez 51
15.3. Vopseaua refractară 51
15.4. Armături pentru forme şi miezuri 52
Fişa tehnologică simplificată 56
Plan de operaţii 58

Extras din proiect

1. STUDIUL PIESEI TURNATE

1.1. Configuraţia piesei turnate

Piesa noastră „Capac lagăr” necesită prelucrări mecanice de şlefuire pentru obţinerea de rugozităţi foarte mici. Forma constructivă a piesei este puţin complicată, economică şi nu necesită operaţii complexe pentru execuţia miezului, modelului sau a ramei de formare.

Configuraţia piesei facilitează execuţia garniturii de model şi a formei pentru economie de material şi manoperă.

Construcţia piesei (turnarea) nu necesită luarea de măsuri speciale (răcitori, poziţii de turnare) în vederea eliminării apariţiei tensiunilor, deformaţiilor şi a crăpăturilor.

După turnare piesa se va debavura şi sabla, iar ulterior va fi supusă unui tratament termic de recoacere de detensionare şi înmuiere înainte de prelucrare.

În cazul piesei nu am constat erori de proiectare sau deficienţe care ar putea afecta procesul tehnologic de turnare.

Detalii tehnice din STAS, pentru OT 400-2

Prezentul standard se referă la mărcile de oţel şi la condiţiile tehnice ale pieselor turnate din oţel carbon, elaborat în cuptoare Siemens-Martin, în cuptoare electrice sau convertizoare.

Notare

Notarea oţelurilor carbon se face indicând simbolul OT (oţel turnat), urmat de valoarea rezistenţei minime la tracţiune, de grupa şi de numărul prezentului standard:

OT 400-2 ---- STAS 600-82

1.2. Compoziţia chimică a aliajului

Compoziţia chimică a aliajului este prezentată în tabelul 1.

Tabelul 1

COMPOZIŢIA CHIMICĂ A ALIAJULUI OT 400-2

%C %Si %Mn %P %S

0,10 0,20 0,40 0,80 0,25 0,50 0,040 0,040

1.3. Proprietăţile fizico-mecanice ale aliajului

Caracteristicile mecanice ale aliajului sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2

CARACTERISTICILE MECANICE

Rezistenţa la rupere la tracţiune,

daN/mm2 Limită de curgere,

daN/mm2 Alungirea la rupere,

% Duritatea Brinell,

40 min. 20 min. 24 min. 110

1.4. Prelucrările mecanice şi termice care se vor aplica piesei

Înlăturarea maselotelor şi a reţelelor de turnare se poate face prin orice procedeu. Înlăturarea prin tăiere cu flacără se face înaintea tratamentului termic definitiv.

Cu acordul beneficiarului pentru piesele turnate din oţel carbon OT 400-2 se admite tăierea cu flacără, fără tratament termic ulterior.

Corectarea defectelor prin sudare trebuie să se facă înainte de tratamentul termic. Dacă sudarea se face după tratament termic, atunci pentru piesele din oţel OT 400-2 nu mai este necesar un tratament termic ulterior.

Tratamentul termic al probelor turnate separat se face în general simultan cu piesele provenite din aceeaşi şarjă.