Politica publică a avortului

1. Cum este definită problema?

Problema avortului şi implicit, a sănătăţii femeilor influenţează într-o manieră fundamentală evoluţia întregii societăţi. Nu se poate vorbi de o societate puternică în absenţa unor familii solide, a solidarităţii între oameni şi între generaţii. Fără îndoială, rolul femeii în cadrul familiei a fost şi continuă să fie unul esenţial. De aceea, problemele femeilor sunt şi ale societăţii. Mortalitatea maternă în România este de 6 ori media Uniunii Europene în ciuda declinului de după 1990 (de la 83,6 decese la 100.000 de naşteri vii în 1990 la 33 la 100.000 de naşteri vii în 2000). Mortalitatea prin avort reprezintă mai bine de jumătate din totalul acestor decese. Chiar dacă incidenţa avortului a scăzut, el rămâne totuşi cea mai frecventă metodă folosită pentru evitarea sarcinilor nedorite. Practica avortului a devenit atât de naturală încât aproape nimeni nu-şi face probleme nici pentru zecile de vieţi aruncate la coş zi de zi, nici pentru consecinţele dramatice pe care le poate suporta femeia în urma acestei intervenţii, nici pentru efectele negative asupra întregii societăţi.

Dacă în Europa Occidentală se înregistrează, în medie, mai puţin de un avort pe toată durata vieţii unei femei, o femeie din România are 3-4 avorturi pe durata vieţii sale. Care sunt factorii care determină alegerea acestei opţiuni?

Femeile recurg la avort din diferite motive sociale, economice, medicale. În ciuda aspectelor religioase şi politice din jurul avortului, pentru multe femei acesta este o opţiune valabilă în cazul unei sarcini nedorite, opţiune influenţată de: vârsta, starea materială, educaţia sau planurile de carieră, relaţia cu partenerul, numărul copiilor deja existenţi, stabilitatea emoţională, valorile morale sau religioase, relaţia cu părinţii (în cazul adolescentelor), sursele de suport familiale şi profesionale, starea de sănătate.

1. Factorul social

O parte a femeilor care au recurs la avort a menţionat că a ales această metodă pentru că nu îşi doreşte copilul la aceastã vârstă. Motivul cel mai des invocat a fost acela că nu se simt pregătite să fie mame încă. De asemenea, s-a constatat că 53% îşi fac studiile, şi 43% nu practică nici o ocupaţie. Însă unele dintre femei ajung la 7 sau 8 sarcini întrerupte voit, deşi au un soţ, un serviciu bine plătit şi nu au copii. Altele sunt nevoite să renunţe la sarcină din cauza instabilităţii familiale. Aici se încadrează femeile necăsătorite, cele care au rămas accidental însărcinate sau care se află înaintea unui divorţ.

2. Factorul financiar

La categoria 18-30 de ani, motivele avorturilor sunt în special financiare. Contracepţia este mai scumpă decât avortul: luarea pilulelor timp de un an costă de la 100 la 240 ron, în timp ce un avort costă în jur de 80 ron. Apoi, persoanele care apelează la avort fie nu au un loc de muncă, fie şi-l pot pierde. Tot mai frecvent apar femei care se plâng că le dau afară patronii dacă rămân însărcinate .

3. Lipsa informării şi a educaţiei sexuale

Dar, apreciază unii medici, în ciuda problemelor sociale şi economice, lipsa educaţiei reprezintă una dintre cauzele principale ale numărului mare de avorturi înregistrate în România. „Apelează la avort nu numai femeile fără studii sau adolescentele care nu au avut cu cine discuta această problemă. Sunt şi femei cu studii, care ar avea bani pentru anticoncepţionale. Pur şi simplu ignoră problema. Majoritatea sunt femei singure, care au relaţii ocazionale şi care nu se complică şi cu problema contracepţiei atât timp cât pot face oricând un avort care le scapă uşor de o sarcină nedorită” , apreciază conf.dr. Ştefan Butureanu, director adjunct al Maternităţii „Elena Doamna” din Iaşi. O altă explicaţie pe care au găsit-o specialiştii în legătură cu numărul mare de întreruperi de sarcină făcute de tinere este că informaţiile despre contracepţie şi despre pericolul avortului nu au pătruns în toate colectivităţile unde sunt adolescente, mai ales în cazul celor care nu merg la şcoală. „Nu îi putem obliga să nu îşi înceapă viaţa sexuală, dar le cerem să apeleze cel puţin la serviciile unui medic sau ale unui consilier. Avortul nu este o soluţie, mai ales dacă femeia este la prima sarcină” , a explicat dr. Culeţu. Un alt motiv ar fi acela că populaţia, în general, a putut afla doar punctul de vedere al instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale care promovează avortul şi „dreptul la avort”.