Alimentație Publică și Turism

Argument:

Privind grijile şi preocupările cotidiene ale omului, se număra şi preocuparea şi pregătirea unor produse pentru a asigura alimentarea organismului.Din istoria omenirii se reţin o mulţime de aspecte şi episoade, care se referă la această activitate, din care rezultă că modul şi formele de alimentaţie reprezintă o problemă centrală de viaţă.

Pe lângă activitatea socio-economică foarte importantă şi alte activităţi, fie ele recreaţionale, omul totuşi mănâncă, se hrăneşte. Indiferent de starea fizică sau morală a oricărui om, alimentaţia nu a putut fi înlocuită sau evitată, ea stând la baza menţinerii şi prosperării societăţii.Desigur că obiceiurile alimentare diverse şi desprinderile alimentaţiei şi nutriţiei nu au fost aceleaşi de-a lungul istoriei, la toate popoarele, ci acestea se materializează într-o diversitate imposibil de a fi cunoscute, catalogate într-un studiu sau altă formă informaţională.

În selecţia alimentelor, în preferinţele alimentare, intervin factori care ţin de experienţa individuală a celor care ne-au precedat.Reacţiile de hrană şi satisfacerea lor sunt asociate în parte,de constatările directe ale fiecărui individ în cursul vieţii,bineînţeles pe etape evolutive,precum şi de o oarecare influenţă a moştenirii genetice.Starea emoţională faţă de hrană este amplificată sau diminuată prin prezenţa sau absenţa stării de foame şi a existenţei mijloacelor materiale care să o desăvârşească.

Problema produselor care au fost şi sunt consumate de fiecare individ, de-a lungul vieţii ,a modului cum acestea sunt realizate, procurate, prelucrate, prezentate şi în ultimă instanţă consumate,au constituit din cele mai vechi timpuri un apanaj al societăţii respective.

În consum unanim, dar nejustificat, dietă înseamnă restricţie, renunţarea la felurile de mâncare cele mai apetisante şi în fapt mai mult sau mai puţin”foame”.Ca toate reputaţiile, faima rea a dietei este numai parţial meritată.Omul caută în mâncare o sursă de energie dar şi un moment de destindere sau chiar o plşcere.Nu se poate însă sacrifica principala atracţie a mesei, care sunt ”deserturile”. Din totdeauna ele au încheiat masa atunci când de fapt foamea s-a potolit.

Rolul deserturilor este aşa, dar mai puţin de a hrăni şi mai mult de a adăuga o notă de agrement.Marea majoritate a deserturilor sunt dulci,senzaţie percepută cu nuanţa de voluptate gustativă,chiar la finele mesei,când omul se simte sătul şi pragul sensibilităţii pupilelor linguale a crescut.

Deserturile sunt nelipsite de la aniversări sau ocazii festive. De aceea am ales blatul colorat care este preparatul de baza folosit in cofetarie.

CAPITOLUL I

SEMIPREPARATELE DIN FĂINĂ ŞI OU

1.1. Blaturile

Blaturile sunt semipreparate de bază folosite în cofetărie, care in funcţie de structura si componentele lor orientează întreaga gamă de prăjituri si torturi.

În general, în componenţa blaturilor intră: zahăr, ouă, făină, grăsimi, cacao, nuci, alune, etc. După felul materiilor prime, blaturile se grupează în simple, colorate si cu adaosuri. Compoziţiile pentru blaturi se realizează prin batere şi mai puţin prin frecare, urmate de coacere.

Blatul colorat cu cacao

cantitate pentru 3,200kg

Componente: ouă 34 buc., făină 1,300kg, zahăr 500g, cacao 75g, zahăr pentru ars 50g, apă 200ml, ulei 75ml.

Modul de preparare: albuşurile se sebară de gălbenuşuri, se porţionează zahărul, se amestecă făina cu cacao şi se cerne, se arde zahărul. Prepararea se face ca la blatul alb simplu, cu deosebirea ca zahărul ars se adauga in compoziţie înainte de a pune făina, iar cacaoa se amestecă cu făina şi apoi se încorporeazş în amestec.

Blat alb cu alune turcesti

cantitate pentru 3,100kg

Componente: ouş 36 buc., făină 1,200kg, zahăr 600g, alune 600g, apă 250ml, ulei 25ml.

Modul de preparare:

Se vor separa albuşurile de gălbenuşuri, se porţionează zahărul, se prăjesc alunele, se răcesc şi se macină. Prepararea se face ca la blatul alb simplu cu deosebire că alunele măcinate se amestecă cu făina şi se încorporează in compoziţie.

Blat de nuci

cantitate pentru 2,600kg

Componente: ouă 30 buc., făină 1,200kg, zahăr 500g, nuci(miez) 100g, apă 200ml, ulei 50ml.

Modul de preparare:

Modul de preparare este acelasi ca la blaturile anterioare, cu adaos de nuci macinate.

CAPITOLUL II

PRAJITURI DIN BLAT COLORAT

2.1. Clasificarea prăjiturilor din blat colorat

Prăjituri din blat colorat:

1.Cu zahăr ars:

a. Glasate cu fondant: -Bucureşti

-Amandine

-Violete

-Boema

-Ora 12

-Coşuleţe cu fructe

b. Barotate: -Cuibuleţe

-Sonde

-Delice

-Crizanteme

2. Cu cacao:

a. Glasate cu ciocolată:-Nuferi

-Janduis

-Ancora

b. Barotate:-Poduleţe

-Aurora

InducŢia Electromagnetica