Valorificarea potențialului turistic al Județului Dolj

1. Localizare şi caracterizare geografică

Judeţul Dolj sau Pământul Jiului de Jos se află în regiunea cea mai mănoasa şi roditoare a Câmpiei Dunării şi a Olteniei, într-o zonă ce a oferit, de-a lungul timpului condiţii de climă şi mai ales de sol dintre cele mai prielnice. Este unul dintre judeţele de veche tradiţie din Ţara Românească, care a dat personalităţi de seamă ţării noastre precum: Titu Maiorescu, Alexandru Macedonski, Marin Sorescu, Nicolae Titulescu.

Vecini - Doljul este învecinat cu județele: Mehedinți la vest, Gorj și Vâlcea la nord, Olt la est și fluviul Dunărea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanță ce constituie o parte din granița naturală a României cu Bulgaria.

Populaţia județului în 2009 a fost de 705 345 locuitori, iar numărul şomerilor înregistraţi şi rata şomajului la 31 decembrie 2005 a fost de 17.834 faţă de 33.643 în 2009.

Suprafață: Suprafața totală este de 7.414 kmp și reprezintă 3,1% din suprafața țării. Din acest punct de vedere Doljul se situează pe locul 7 între unitățile administrativ-teritoriale ale României.

Organizarea administrative teritoriala a judeţului cuprinde 7 oraşe, 3 municipii, 104 comune şi 378 de sate.

1. Prezentarea succintă a potenţialului turistic

Relief: Relieful județului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia și zona de deal. Altitudinea crește de la 30 la 350 m față de nivelul mării, din sudul spre nordul județului, formând un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca niște trepte plate care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei. Merită menționata existența în sudul județului a celei mai mari suprafețe nisipoase din țară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumulările de precipitații. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un județ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadrează perfect în categoria județelor dunărene.

Climă: Județul Dolj aparține zonei climatice temperate, cu influențe mediteraneene datorită poziției sud - vestice. Poziția și caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupă, în apropiere de curbura lanțului muntos carpato-balcani determină, în ansamblu, o climă mai caldă decât în partea centrală și nordică a țării, cu o medie anuală de 10-11.5 °C. Temperatura maximă absolută a fost de 44.3˚C înregistrată la Calafat în anul 2007.

Rețea hidrografică este reprezentată de Dunăre care curge între Cetate și Dăbuleni, de Jiu care străbate județul de la Filiași la Zăval pe o distanță de 154 km și de lacuri și iazuri (Lacul Bistreț, Fântâna Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni).

Vegetația și flora: O mare parte din sudul județului este acoperită de lanuri bogate, vegetația fiind specifică zonei de stepă. În trecut, Câmpia Olteniei era acoperită de păduri de stejar care alternau cu tufărișuri. Influențele climatice și intervenția omului au determinat modificarea învelișului vegetal. În zona Ciuperceni și Apele Vii se întind păduri de salcâm, iar la Verbița, Murgași și Braniște predomină pădurile întinse de stejar.

Fauna terestră și acvatică a suferit modificări generate de vânatul și pescuitul abuziv, multe dintre speciile care populau teritoriul județului Dolj supraviețuind în număr mic sau dispărând cu totul. Dintre speciile care populează regiunile de luncă predomină lișița, barza, egreta precum și unele specii de rozătoare.

Rezervații naturale și monumente ale naturii

Pădurea Ciurumela de la Poiana Mare este o rezervaţie forestieră, cu salcâmi bătrâni, apreciată pentru conținutul lemnos și dimensiunile arborilor, unici în Europa. Rezervația forestieră se află pe partea dreaptă a drumului național Calafat – Bechet – Cernavodă, la circa 5 km de comună Poiana Mare. Pădurea de salcâm care formează rezervația are o vechime de peste 90 de ani și se întinde pe o suprafață de 8 ha.

Păduri - Zona Doljului este presărată cu numeroase păduri cum sunt cele de la Coșoveni (o zonă de vânătoare de căpriori și fazani la 10 km de Craiova pe DN 6), Radovan (la 30 km de Craiova) sau de la Braniște (cu stejar brumăriu).

Punctul fosilifer Bucovăț - În comună Bucovăț se întinde pe o suprafață de 4 ha, un important punct fosilifer, cu o bogată faună fosilă de cochilii de moluște, care datează din Paleolitic, descoperit în anul 1949. Datorită cercetărilor și studiilor publicate despre fauna fosiliferă de moluște existentă aici, zona este ocrotită de lege.

Rezervația de bujori sălbatici de la Plenița care este unică în România.

Rezervația ornitologică de la Ciupercenii Noi (la sud de Calafat) - În apropiere de comună Ciupercenii Noi se întinde pe o suprafață de 500 ha un colț de luncă care a fost declarată rezervație ornitologică în anul 1971. Aici trăiesc peste 140 de specii de păsări, unele rare, printre care se numără barza neagră, egreta mică, rața pestriță, lișița, codobatura albă, stârcul roșu etc. Este singurul loc din lunca Dunării care a rămas neîndiguit.

Rezervaţii: Pădurea cu Bujori, Rezervaţia ciumeria, Rezervaţia ornitologică de la ciuperceni;

Resurse naturale: păduri, teren arabil, apa, petrol (ţiţei), gaz de sondă, nisip, produse animaliere;

Branduri locale: Pepeni de Dabuleni, vin- Tămâioasa Românească de Segarcea, Sauvignon de Segarcea,

1.2 Potenţial turistic antropic

Parcul Romanescu din Craiova reprezintă opera de arhitectura peisagistică a arhitectului francez E. Redont realizat între anii 1901-1903. Este în prezent unul dintre cele mai mari parcuri naturale din sud-estul Europei, cu o întindere de aproape 100 hectare, cu specii preţioase de arbori, sere, un lac cu insule, statui, un frumos pod suspendat şi o mică grădină zoologică. Vestigii istorice

Casa Baniei-Craiova, cea mai veche clădire din oraş şi una dintre cele mai vechi de acest gen din ţară. A fost construită în 1699 din iniţiative domnitorului Constantin Brancoveanu. În prezent adăposteşte Muzeul de Etnografie şi Arta Populară;

Casa Glogoveanu-Craiova, clădire din sec. XVIII care a aparţinut boierilor Glogoveni, în care a locuit o perioadă şi Tudor Vladimirescu;

Fântâna Popova-Craiova, construită de voievodul Matei Basarab (sec. XVII);

Ruinele Castrului roman-Racari (sec I-III d.Hr.);

Vestigii arheologice din Neolitic şi Epoca bronzului-Cotofenii de Jos (din cultura Cotofeni).