Amenajarea spațiului rural în Subcarpații Getici

Cap.I.Subcarpatii Getici

1.1.Scurt istoric si asezare

Subcarpații Getici sunt un sector subcarpatic care se întinde de la Valea Dâmboviței în Est până la Valea Motrului în Vest. Se învecinează cu Podișul Mehedinți (în Vest), Grupa Retezat (în Nord-Vest), Podișul Getic (în Sud), Munții Fagaraș, Munții Iezer-Papușa, Munții Cozia, Munții Bucegi, Munții Parâng (în Nord). Altitudinea maximă se întalnește în Vârful Chicera - 1.408 m.

O însușire specifică Subcarpaților Getici este că nu se cunoaște clar trecerea din Podișul Getic în Subcarpații Getici.

Subcarpatii Getici sunt impartiti in trei diviziuni:Muscelele Getice (Argesului ), Subcarpatii Valcii,Subcarpatii Jiului.

Poziția geografică și limitele regiunii

Limite:

E – Valea Dâmboviţei

V - Valea Motrului ;

N – Carpatii Meridionali ;

S – Piemontul Getic.

1.2.Cadrul natural

1.2.1.Geologie:

Sunt alcatuiti din roci sedimentare cutate (conglomerate, tufuri, argile si gresii).

Geologia Subcarpaților Vâlcii trebuie abordată în strânsă legătură cu evoluția paleogeografică a Subcarpaților Getici, din care fac parte, care se desfășoară în lungul unei unități structurale numită Depresiunea Getică ce a a avut un caracter de avanfosă. Depresiunea s-a format la începutul paleogenului după mișcarea tectonică laramică care a ridicat Carpații Meridionali, pe de o parte și a coborât, pe de altă parte, spațiul cristalin din fața acestora creând acest bazin de sedimentare extins cu un rol de avanfosă. În ceea ce privește structura acestei depresiuni sunt caracteristice:

- fundamentul cu o proveniență dublă (V. Mutihac, 1990) carpatică, blocuri cristaline ce coboară în trepte spre sud și Platforma Valahă, blocuri care înclină ușor spre nord;

- suprastructura sedimentară s-a realizat în trei cicluri (V. Mutihac, 1990) și în diferite faciesuri (litoral, de mare adâncă, salmastru, lacustru) care se succed atât de la nord la sud cât și în timp. Cele trei cicluri sunt: ciclul paleogen miocen-inferior cu eocen reprezentat de conglomerate și greșii, oligocen în facies grezos și acvitanian cu conglomerate, gresii și intercalații de argile; ciclul miocen alcătuit din depozite burdigaliene (conglomerate la zi între Topolog și Olănești și la adâncime în rest), badenian (marne, argile și sare la Ocnele Mari) și sarmațian inferior (gresii, marne); ciclul sarmato-pliocen cu caracter transgresiv care înaintează mult la vest de Olt alcătuit din marne nisipoase slab cimentate, argile, nisipuri, marne cu intercalații de cărbuni.

1.2.2.Relieful:

Subcarpatii Getici sunt formati din roci neogene cutate, fiind in acest fel o regiune de orogen asemanatoare Carpatilor. Cutele (succesiunea de anticlinale si sinclinale) sunt mai slab exprimate comparativ cu Subcarpatii Curburii.

Relieful de dealuri ii aseamana cu regiunile de deal si podis, iar altitudinile (pe alocuri de peste 1.000 m) cu regiunile montane. Pe alocuri apar si cute "diapire" (cu simburi de sare), cum ar fi la Ocnele Mari.

Altitudinea medie este de 500-600 m, mai coborita in partea de vest (400-500 m) si mai ridicata in est (700-1.000 m).

Altitudinea maxima din zona propriu zisa este de 1.018 m (Magura Matau), desi spre contactul cu muntele se intilnesc si inaltimi mai mari (1.150 m).

Altitudinea minima coboara sub 300 m in Depresiunea Tirgu Jiu. Subcarpatii Getici (asemanator sectorului de la curbura) se afla in prezent intr-o miscare de ridicare.

Caracteristica esentiala a Subcarpatilor Getici o reprezinta succesiunea - dinspre Carpatii Meridionali spre Podisul Getic - a cite doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri, astfel:

a) in apropierea muntelui, un sir de depresiuni "submontane" puse in evidenta in cea mai mare parte de eroziune, cum ar fi Depresiunea Campulung (pe riul Tirgului), Arefu (pe Arges), Jiblea (pe Olt), Horezu, Polovraci (pe Oltet) si depresiunile submontane dintre Gilort si Motru (mai cunoscute fiind Novaci pe Gilort si Tismana pe riul cu acelasi nume;

b) un sir de dealuri, cu structura cutata, care prin pozitie au un caracter "intern" (dealuri subcarpatice interne), cum ar fi: Magura Matau (1.018 m), Dealul Carlige (871 m), Magura Slatioarei (767 m) si Dealurile Gorjului.

c) un al doilea sir de depresiuni ("intracolinare"), cum ar fi depresiunile intracolinare dintre Arges si Argesel si Depresiunea Tirgu Jiu-Campu Mare;

d) un alt sir de dealuri, situate spre exterior (dealuri "externe") foarte slab cutate, de unde incepe marginea Podisului Getic; Dealul Negru (581 m), Dealul Birzei (560 m), Dealul Bran (333 m).

O importanta aparte o au depresiunile situate la extremitati - Depresiunea Campulung (submontana) si Depresiunea Tirgu Jiu-Campu Mare (intracolinara).

Depresiunea Campulung este situata in partea de est a Subcarpatilor Getici, la poalele Muntilor Iezer, pe Riul Tirgului. Marginita la sud de Magura Matau, are un aspect tipic de depresiune submontana si o forma relativ alungita (asemanatoare unui "cimp lung"), aici a aparut si s-a dezvoltat orasul Campulung, prima capitala a Tarii Romanesti.