Amenajarea turistică a unu teritoriu

Cap. I Opţiunea pentru tipul de amenajare

Zona propusă pentru amenajare se află în localitatea Tătaru, judeţul Tulcea, pe Canalul Tătaru se caracterizează printr-un cadru natural bogat. Aici regăsim o infrastructură slab dezvoltată (alimentaţie cu energie electrică; cu apă; nu exista gaze; nu există canalizare; drumuri de acces) echipament de odihnă dar cu o capcitate redusă; cel mai mult lipsesc posibilităţile de distracţie.

Pot fi amenajate şi spaţii pentru practicarea anumitor sporturi, fond de vânătoare, zone amenajate pentru pescuit sau pentru plimbări cu barca. Amenajarea propusă se întinde pe o arie de aproximativ 53 de hectare.

Prezenţa în apropiere a Cetăţii Chilia constrută în anul 1479 a aparţinut lui Ştefan cel Mare – vine să întregească într-un mod armonios atracţia turistică a zonei. Deşi au apărut numeroase amenajări turistice Delta Dunării reprezintă un potenţial turistic şi economic de o deosebită valoare, ce aşteaptă să fie valorificat în toate valenţele sale. Se doreşte a se realiza o amenajare de tip plurivoce deoarece în zona respectivă există mai multe resurse atractive-fluviu, pădurea, fauna şi flora.

Cap. II Selecţia zonei

2.1. Localizarea zonei; Căi de acces

Zona propusă pentru amenajare se află în comuna Chilia Veche, judeţul Tulcea, în localitatea Tătaru. Aceasta se află între braţul Chilia şi braţul Tătaru. Se află la aproximativ 70 km de Tulcea. Localitatea este delimitată de următoarele teritorii comunale: la Est se află comuna Chilia Veche, la Vest se află teritoriul administrativ al comunei Pardina, Tatanir, la Vest se mai află şi teritoriul administrativ al municipiului Tulcea, la Sud se află Cârşniţa.

Transportul naval de pasageri - asigură curse zilnice pentru pasageri pe cele 3 braţe ale Dunarii: Chilia, Sf. Gheorghe, Sulina. Transportul feroviar - dispune de o gară de călători şi o gară de mărfuri. Gara de călători asigură 2 curse zilnice pe ruta Tulcea-Bucureşti şi retur şi 4 curse zilnice pe ruta Tulcea-Constanţa şi retur. Transportul rutier - este asigurat către toate localităţile de pe uscat din judeţ. Legătura în afara judeţului se realizează prin curse zilnice Tulcea-Bucureşti, Tulcea-Constanţa, Tulcea-Galaţi, Tulcea-Brăila şi retur. Transportul aerian - este asigurat prin aeroportul „Mihail Kogălniceanu” situat la 13 km de municipiu şi care organizează curse ocazionale charter.

2.2. Potenţialul turistic al zonei

2.2.1. Resurse naturale

Suprafaţa Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării este de 591.200 ha (cca 2,5% din teritoriul României), zona declarată de importanţă ecologică naţională şi internaţională care cuprinde, pe lângă Delta Dunării, şi complexul lagunar Razim-Sinoe Dunărea maritime până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea şi litoralul Mării Negre de la Braţul Chilia până la Capul Midia.

În cadrul ei, 50 228 ha reprezintă zone strict protejate, rezervaţii ale naturii, precum pădurea Letea şi Caraorman, zona Periteasca–Bisericuţa Portiţa, Roşca-Portiţa, Sahalin-Zatoane, Grindul Lupilor etc. Chiar daca Rezervaţia Biosfera Delta Dunării nu este nici între cele dintâi ca înfiinţare şi nici dintre cele mai întinse rezervaţii ale biosferei de pe pământ, ea aflându-se pe locul 5 între zonele umede ale Terrei şi pe locul 2 în Europa, Rezervaţia Biosfera Delta Dunării este considerată a treia ca importanţă ecologică din lume.

Acest sanctuar al naturii format din gârle şi lacuri (peste 400), plauri plutitori (19,5 kmp), “păduri de stuf” (cea mai mare stufărie compactă a planetei -180 000 ha), liane, păduri de salcii şi plopi, adăposteşte o faună mirifică. În Delta Dunării se întâlnesc peste 300 de specii de păsări, dintre care unele sunt declarate monumente ale naturii şi ocrotite strict prin lege precum pelicanul, egreta şi lopătarul, iar alte 184 sunt protejate în cadrul Convenţiei de la Berna. În acest “paradis al păsărilor”, 176 de specii cuibăresc în Delta Dunării, altele vin aici cu marile migraţii de primăvara sau toamna de prin toate colţurile Europei şi de pe alte continente.

Ihtiofauna cuprinde peste 100 de specii de peşti, multe dintre ele cu o valoare economică remarcabilă (sturioni), iar dintre mamifere se remarcă nurcile, vulpile, mistreţii ş.a. Pescuitul reprezintă, de altfel, o constantă a activităţii umane în această regiune. Zonele de pescuit sunt stabilite în fiecare an de Asociaţia Pescarilor şi Vânătorilor şi Administraţia Biosferei. Delta Dunarii adaposteşte peste 3400 de specii de animale vertebrate şi nevertebrate, cu numeroase unicate naţionale, europene şi mondiale.Ornitofauna Deltei însumează mai mult de 300 de specii din care 70 extraeuropene.