Analiza principalelor domenii schiabile din România în comparație cu cele din Austria

Proiect
5.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 4978
Mărime: 102.27KB (arhivat)
Puncte necesare: 8

Cuprins

  1. Introducere
  2. 1. Principalele domeni schiabile din România
  3. 1.1. Domeniul schiabil Sinaia
  4. 1.2. Domeniul schiabil Cavnic
  5. 1.3. Domeniul schiabil Straja
  6. 1.4. Studiu privind starea industriei sporturilor de iarnă în România
  7. 2. Principalele domenii schiabile din Austria
  8. 2.1. Domeniul schiabil Ischgl
  9. 2.2. Domeniul schiabil Zillertal Arena
  10. 2.3. Domeniul schiabil Stubai
  11. 3. România vs Austria

Extras din proiect

1. Principalele domeni schiabile din România

Staţiunile de iarna din România au fost revitalizate în ultimii ani. În multe dintre acestea s-a amenajat pârtii noi, o parte din ele fiind dotate cu instalaţii de nocturna şi instalaţii de produs zapada artificială.

Deasemenea în multe alte localităţi din tara în care nu existau astfel de amenajări, în ultimii ani au fost create condiţii pentru practicarea sporturilor de iarna.

Cea mai importantă zonă din acest puct de vedere este Braşov-Valea Prahovei, zona în care se gasesc un număr mare de staţiuni de schi precum şi cel mai mare număr de pârtii din ţara. În Moldova se poate practica schiul mai ales in judeţul Suceava, unde se află cele mai multe pârtii, precum şi in judeţul Neamţ. Maramureşul deţine numeroase staţiuni cu posibilităţi de practicare a schiului, în ultimii ani fiind amenajate aici mai multe pârtii. Judeţele Harghita şi Covasna, datorită condiţilor climatice prielnice, deţin numeroase pârtii de schi. Alte staţiuni de schi exista şi in Munţii Apuseni, Munţii Retezat, Munţii Vulcan ("Vâlcan", cum apare in toponimia locală), şi Munţii Parâng.

1.1. Domeniul schiabil Sinaia

Iarna, Sinaia oferă cel mai bun schi de altitudine din România. Datorită crestelor de peste 2000 m, sezonul de schi începe în decembrie şi poate dura până în mai.

Domeniul schiabil este repartizat pe versanţii Vârfului cu Dor (2030 m).

- Versantul de Vest, echipat cu telescaunul Valea Dorului completat de teleschiuri.

- Versantul de Est, se întinde pe lungimea telecabinei Sinaia si este unul din cele mai solicitate datorită complexităţii.

În ceea ce priveşte numărul, dificultatea şi lungimea pârtiilor acestea nu lasă de dorint fiind disponibile pentru toate categoriile de schiori cum ar fi:

- Pârtii schi pentru începători

- Ski la Cota 1400 - schiorii începatori au la dispoziţie pârtia din Poiana Florilor cu un grad de dificultate uşoara - lungime 250 m, diferenţa nivel 50 m.

- Pârtia Vanturis - schiorii cu o pregătire medie au la dispoziţie pârtia care face legătura între Vârful cu Dor şi Cota 1400 - lungime 2350 m, diferenţa de nivel 560 m, pantă medie 24,5%.

- Pârtia Piramida - face legătura între Vârful cu Dor şi cabana Vârful cu Dor - lungime 450 m, diferenta nivel 100 m, pantă medie de 25,8%.

- Pârtia Dorului - face legătura între Vârful cu Dor şi cabana Valea Dorului - lungime 600 m, diferenţă nivel 150 m - pantă medie 25,8%.

- Pârtia Fata Dorului - face legătura între Furnica şi Valea Dorului - lungime 1180 m, diferenţă nivel 210 m, pantă medie 25,8%.

- Pârtii schi pentru avansaţi

- Pârtia Carp - face legătura între Vârful Furnica şi Cota 1400 - lungime 2500 m, diferenţă nivel 585 m, pantă medie 24%.

- Pârtia Papagal - face legătura între Tarla şi telescaun - lungime 450 m, diferenţă nivel 150m, panta medie 35,3%.

- Pârtia 1500 - lungime 450 m, diferenţă nivel 125 m, pantă medie 28,9%.

- Pârtia Turistică - face legătura între Cota 1400 şi Sinaia, are o lungime de 2800 m, diferenţă nivel 450 m, pantă medie 16,6%.

- Pârtii schii fond

Pentru schiorii de schi fond este recomandată pârtia de pe Platoul Bucegi cu o lungime de 8000 m şi o diferenţă de nivel de 100 m.

Nici instalaţiile de transport pe cablu nu se lasă mai prejos fiind formate din instalaţii diversificate:

- Telecabina între Sinaia şi Cota 1400 - lungime 2328 m.

- Telecabina Cota 1400 - Cota 2000 - lungime 1945 m.

- Telescaun Cota 1400 - Cota 1950 - lungime 1940 m.

- Telescaun Valea Dorului - Furnica - lungime 980 m.

- Teleschi Valea Dorului - Vârful cu Dor- Furnica.

- Teleschi Vârful cu Dor - Cota 1400 - Cota 1500.

- Teleschi Vârful cu Dor - Cabana Vârful cu Dor.

- Baby ski-lift Poiana Florilor - 250 m.

- Baby ski-lift Scandurari - 200 m.

- Baby ski-lift Valea Dorului - 200 m.

- Baby ski-lift Telecabina 1400 - 250 m.

- Baby ski-lift Furnica - 250m.

Performanţele tehnice ale instalaţiilor de transport pe cablu sunt de 3345 persoane/ora, lungimea totală a traseului pe cablu ajungând la 9827 m.

Începând cu acest sezon de iarnă, staţiunea Sinaia va avea cele mai sigure pârtii de schi de pe Valea Prahovei. Şi asta pentru că vor fi balizate şi asigurate cu plasă de protecţie, pentru ca turiştii să schieze în cele mai bune condiţii. În plus, cinci noi pârtii pe care se vor desfăşura competiţii interne şi internaţionale vor fi omologate de către o comisie a Federaţiei Internaţionale de Schi. Domeniul schiabil din Sinaia este singurul de altitudine din ţară ce cuprinde pârtii pentru toate categoriile, de la începători până la avansaţi.

În ceea ce priveşte investiţiile, primaria orasului Sinaia a avut în proiectare "Dezvoltarea Zonei Turistice Sinaia-Perla Carpaţilor Zona Cota 2000", proiect finanţat din fonduri structurale.

Preview document

Analiza principalelor domenii schiabile din România în comparație cu cele din Austria - Pagina 1
Analiza principalelor domenii schiabile din România în comparație cu cele din Austria - Pagina 2
Analiza principalelor domenii schiabile din România în comparație cu cele din Austria - Pagina 3
Analiza principalelor domenii schiabile din România în comparație cu cele din Austria - Pagina 4
Analiza principalelor domenii schiabile din România în comparație cu cele din Austria - Pagina 5
Analiza principalelor domenii schiabile din România în comparație cu cele din Austria - Pagina 6
Analiza principalelor domenii schiabile din România în comparație cu cele din Austria - Pagina 7
Analiza principalelor domenii schiabile din România în comparație cu cele din Austria - Pagina 8
Analiza principalelor domenii schiabile din România în comparație cu cele din Austria - Pagina 9
Analiza principalelor domenii schiabile din România în comparație cu cele din Austria - Pagina 10
Analiza principalelor domenii schiabile din România în comparație cu cele din Austria - Pagina 11
Analiza principalelor domenii schiabile din România în comparație cu cele din Austria - Pagina 12
Analiza principalelor domenii schiabile din România în comparație cu cele din Austria - Pagina 13
Analiza principalelor domenii schiabile din România în comparație cu cele din Austria - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Analiza Principalelor Domenii Schiabile Din Romania in Comparatie cu Cele din Austria.doc

Alții au mai descărcat și

Regiune Sud-Vest Oltenia

Caracteristici geografice Regiunea Sud-Vest, cu o suprafaţă de 29.212 km2 cuprinde cinci judeţe: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj şi coincide,...

Turismul Rural în Bucovina

Turismul rural in Bucovina 1. Definirea notunii de turism rural Turismul rural este un fenomen nou si vechi in acelasi timp. Interesul pentru...

Analiză comparativă între stațiunile Poiana Brașov și Kaprun-Austria

Descrierea succinta a zonelor: 1.a)Descrierea statiunii Poiana Brasov Poiana Brasov este cea mai renumita statiune pentru sporturile de iarna din...

Excursii și Circuite Turistice

INTRODUCERE Turismul reprezintă în momentul de față unul din fenomenele care domină lumea contemporană, un segment din cele mai profitabile din...

Turismul rural în comuna Bran

Turismul rural, ecologic si cultural în comuna Bran Pe baza experienteiternationale si a practicilor întâlnite în ultimii ani, în România sunt...

Circuit Turistic. România - Spania - Italia - România

I.1 AEROPORTUL OTOPENI AEROPORTUL OTOPENI(Henri Coanda) este situat la 16,5 km nord de centrul Bucurestiului, calea principala de acces: Drumul...

Regiunea Bucovina

Regiunea Bucovina. Argumente Istorie. De ce este Bucovina regiune? Bucovina ar putea fi socotită drept „prima formulă de regionalizare forţată”...

Serviciile în Turism

Turismul reprezinta astazi, prin continutul si rolul sau, un domeniu distinct de activitate, o componenta de prima importanta a vietii economice...

Ai nevoie de altceva?