Regiune Sud-Vest Oltenia

Caracteristici geografice

Regiunea Sud-Vest, cu o suprafaţă de 29.212 km2 cuprinde cinci judeţe: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj şi coincide, în mare, cu vechea regiune istorică Oltenia. Se învecinează cu Bulgaria, Serbia şi cu regiunile Sud Muntenia, Centru şi Vest.

Relieful regiunii are o distribuţie relativ echilibrată, cuprinzând munţi, câmpii, dealuri şi podişuri. În zona de nord a Olteniei, relieful este muntos şi deluros (Carpaţii şi zona subcarpatică), predominând pădurile şi păşunile alpine. Zona de câmpie este specializată, în principal, în cultura de cereale. Reţeaua hidrologică, alcătuită în principal din Fluviul Dunărea, râurile Olt şi Jiu, conferă regiunii rolul energetic principal în România (71,57% din totalul producţiei hidroelectrice).

Reteaua de localitati

Reţeaua de localităţi este constituită din 40 oraşe, dintre care 11 cu rang de municipiu şi 408 comune ce cuprind 2066 de sate. Cele mai importante oraşe sunt Craiova (300.182 locuitori), Râmnicu-Vâlcea (111.701 locuitori), Drobeta Turnu-Severin (109.444 locuitori), Târgu Jiu (96.318 locuitori) şi Slatina (80.282 locuitori). Dintre oraşele mici (sub 20.000 locuitori), numeroase nu au o structură şi dezvoltare corespunzătoare: Vânju Mare, Dăbuleni, Scorniceşti etc.

Populatia regiunii

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (in lucrarea: Populaţia României- Principalele caracteristici demografice - 1 iulie 2009), la 1 iulie 2009, Regiunea SV Oltenia avea o populaţie de 2.250.565 locuitori, reprezentând 10.48% din populaţia totală a României. Dinamica în raport cu anul 2002 evidenţiază o scădere cu 3,86% a populaţiei la nivel regional faţă de o scădere cu 1,2% la nivel naţional.La nivelul regiunii SV Oltenia, evoluţia populaţiei totale continuă trendul descendent manifestat după recensământul din ianuarie 2002; în anul 2009 faţă de anul 2002, populaţia regiunii a scăzut cu 80.227 persoane.

Dinamica Pib pe judete

Migratia

Lipsa locurilor de muncă adecvate au determinat şi aici plecări ale populaţiei pentru munca necalificată în străinătate. Astfel, dacă în anii de după 1990 se pleca, în special, în Serbia, după criza din Iugoslavia, destinaţia privilegiată au devenit Italia şi Spania. În ceea ce priveşte migraţia externă Regiunea Sud -Vest Oltenia se remarcă printr-un nivel relativ scăzut în comparaţie cu alte regiuni, dar acest fenomen se intensifică în condiţiile în care măsurile de reviriment economic întârzie şi pauperizarea populaţiei sporeşte.

Rata de ocupare

Populaţia ocupată a fost dominată de populaţia matură între 25 şi 54 ani. Pentru această grupă de vârsta s-a înregistrat o scădere procentuală a ratei ocupării în anul 2010 cu 12,25 % faţă de anul 1996.

În 2010, în Regiunea Sud – Vest Oltenia, existau 1.417.728 persoane inactive (10,96% din numărul persoanelor inactive existente în Romania)

Economia

În economia Regiunii Sud-Vest Oltenia, existau la nivelul anului 2009 un număr de 39.475 unităţi active. Dintre acestea 17927 unităţi aveau ca domeniu de activitate comerţul, 2310 unităţi erau hoteluri sau restaurante; în industrie îşi desfăşura activitatea un număr de 4143 unităţi.

În decursul anilor, s-au dezvoltat activităţi importante în diferite domenii. Agricultura reprezintă una din ocupaţiile de bază având o pondere importantă în Produsul Intern Brut regional, împreună cu industria (alimentară, metalurgie neferoasă: aluminiu, industria chimică, electrotehnică, construcţii de maşini, industria uşoară).

La nivelul anului 2009 ponderea cea mai mare în totalul persoanelor angajate o deţin persoanele ocupate în agricultură - 327,7 mii de persoane, reprezentând 38% din totalul persoanelor angajate. Locul secund era ocupat de angajaţii din sectorul industriei cu o pondere de 19,5% din totalul persoanelor angajate din regiune.

Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datorează şi volumului scăzut de investiţii străine directe, regiunea atrăgând doar 745 milioane euro (reprezentând 3,40% din totalul acestora până la finele anului 2005), ceea ce o situează pe poziţia a şaptea între regiunile ţării, investiţiile din regiune fiind mai mult concentrate în câteva afaceri mari (ALRO şi ALPROM Slatina, LAFARGE Tg. Jiu, etc.). Aici se manifestă şi nesiguranţa privind marile privatizări (Electroputere, Daewoo, Combinatul Rm. Vâlcea).

Procesul de restructurare economică a făcut ca o mare parte din populaţia şomeră în vârstă din mediul urban să se orienteze către mediul rural, unde practică o agricultură de subzistenţă.

Procentul mare al populaţiei rurale şi suprafaţa întinsă a terenurilor arabile, în special în partea sudică a regiunii, fac din agricultura sectorul predominant în economia regională.

Astfel, numărul în creştere al persoanelor ocupate în agricultură şi fărâmiţarea terenurilor în urma reformei privind proprietatea, precum şi utilizarea unor tehnologii puţin avansate, au condus la o descreştere notabilă a productivităţii muncii în acest sector.

Structura şi repartizarea activităţilor economice la nivelul regiunii este determinată de resursele naturale, tradiţia în prelucrarea acestora, facilităţile tehnologice, capital, dar şi de sistemul de preţuri şi de funcţionarea adecvată a mecanismelor pieţei.

Sectorul extractiv (cărbune energetic şi petrol) constituie încă o componentă importantă în economia regiunii. În judeţul Gorj se găsesc cele mai multe întreprinderi cu profil extractiv.

Spectaculoasa creştere a preţului energiei, determină o revigorare a activităţii în domeniu.