Analiză turistică a zonei Transilvania

Capitolul I.

Prezentarea zonei turistice a României : Transilvania

Cel mai de preţ tezaur al Romaniei îl constituie colecţia de atracţii naturale şi antropice de care dispune ţara noastră .Şi pe meleagurile româneşti istoria şi-a pus amprenta lasând poporului roman drept „moştenire” o vastă avere , reprezentata atât prin ţinuturi legendare grandioase prin peisagistica inedita , cât şi mărturii culturale .Un loc de cinste îl deţine în patrimoniul ţării obictivele turistice antropice.

Caracterul de unicat , mozaicul arhitectural , mareţia construcţiilor , perioada istorică sunt câteva din sintagmele care aprofundează valoarea culturală a obiectivelor antropice ale ţării.

Toate aceste simboluri fac parte din potenţialului turistic antropic al României. La rândul lui acesta este structurat astfel :

1 - potenţialul cultural-istoric

2 - potenţialul tehnico-economic

3 - potenţialul socio-demografic.

Ţara noastră este deţinatoarea unui ansamblu de vestigii arheologice, monumente istorice , de arta sau arhitectură ca şi a unui inestimabil patrimoniu etnofolcloric, care atesta evoluţia şi perenitarea pe aceste meleaguri , dezvoltarea culturii şi artei poporului român. Tot acest fond cultural-istoric formează o parte însemnata a ofertei turistice şi o componentă a imaginii turistice a României pe piaţa internaţionala.

Între aceste mărturii de viaţă şi cultură reprezentative pentru istoria civilizaţiei poporului nostru amintim pe cele mai importante: vestigiile arheologice, monumentele istorice şi de arta , elementele etnografice şi folclorice, instituţiile şi evenimentele cultural-artistice.

Vestigiile arheologice existente pe teritoriul României sunt numeroase ,de mare valoare atât pentru istoria,cultura şi civilizaţia poporului român, cât şi pentru cele universale. Dintre acestea pot fi enumerate: cetăţi dacice (Sarmisegetusa) , cetăţi greceşti (Tomis , Callatis) , cetăţile daco-romane (Potaissa , Apulum) , cetăţi medievale ( Sighişoara , Bistriţa) , cetăţi tăraneşti fortificate (Raşnov , Prejmer , Harman) , vestigii dacice (Costesti , Blidaru , Sarmisegetusa Regia) , cetăţi feudale (Braşov , Mediaş).

Monumentele istorice şi de arta destul de numeroase şi de o mare valoare culturală , reflectă evoluţia culturii şi civilizaţiei autohtone , dar şi influenţele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat în contact. Între cele mai reprezentative se numară: mănăstirile-din Bucovina (Voroneţ),Oltenia de nord (Tismana), biserici (Biserica Neagra din Braşov) , castele şi palate (Bran , Corvineştilor , Peleş) , monumente de arta (Monumentul Eroilor de la Maraşeşti), edificii de cult ( la Braşov, Bistriţa ,Cluj ).

Instiuţiile şi evenimentele cultural -artistice, cele mai reprezentative , sunt răspândite în principalele centre turistice din ţara: case memoriale (Mirceşti) , muzee ( Muzeul Brukenthal-Sibiu), sate cu tradiţii folclorice (Certeze) etc.

În Transilvania remarcabile sunt instituţiile cultural - artistice al oraşelor : Sibiu ( ex: Muzeul Astra ) , Tg. Mureş ( ex : Palatul Culturii) , Deva ( Muzeu - Palatul Magna Curia ) , Cluj (Paltul Banffy ) etc. , şi evenimentele cultural -artistice - Festivalul medieval de la Sighişoara , evenimentele artistice desfaşurate în Muzeul Astra din Sibiu ,la muzeul Raşinari etc.

Elementele de etnografie şi folclor. În ansamblul ţărilor continentului european, România se numară printre acele ţări în care mărturiile de civilizaţie şi cultura continuă să fie până în zilele noastre deosebit de bogate şi pline de vigoare. Trăsaturile fundamentale ale culturii populare românesti sunt autenticitatea , originalitatea , unitatea de varietate a fenomenelor, continuitatea, ce se împletesc strâns cu ingeniozitatea şi inventivitatea reflectate în creaţii de civilizaţie materială , în datini şi obiceiuri , în creaţie orală , în cântecul şi dansul popular.

Fiecare popor şi-a cristalizat de-a lungul secolelor, o cultura materială şi spirituala inconfundabilă ce reflecta experienţa sa de viaţă şi continuitatea în spaţiul geografic respectiv. Exprimată în cele mai diverse forme, creaţia populară romanească este caracterizată de autenticitate şi ingeniozitate, o trasatură aparte fiind puternica ei unitate care nu exclude însa o mare varietate de manifestare în: arhitectura populară, port, ţesut, olărit, prelucrarea lemnului, metalului, pieilor, pictura icoaneleor etc. Datorită pozitţei geografice a României, arta populara tradiţională prezintă anumite influenţe fireşti generate de contactul cu lumea apuseană şi slavă, manifestate mai ales sub aspectul ornamenticii. Cu toate acestea, arta populară romanească nu s-a omogenizat complet.

1.1 Scurt istoric al zonei turistice Transilvania

Între principalele zone ale ţării un loc important îl deţine prin varietatea şi valoarea elementelor cultural-artistice-Transilvania. Trasnilvania îşi trage numele din expresia latina -Trans Silva -ce înseamna -Ţara de dincolo de Păduri- datorită pîdurilor dese ce acopereau munţii ce înconjoară, aşa cum vom vedea, această zonă atât de importanta pentru România şi chiar pentru o parte a Europei. Este una dintre proviciile României medievale greu încercată de-a lungul timpului, leagăn de formare al poporului român dar nu în ultimul rând un important centru cultural şi economic al ţării.

Situată în interiorul lanţului Carpatic Transilvania constituie o zonă bogată în obiective turistice naturale şi istorice. De-a lungul timpului pe teritoriul Transilvaniei (in Muntii Orastiei) a fost nucleul statului dac , iar în timpul ocupaţiei romane cea mai mare parte din aceasta a fost inclusă în provincia romana Dacia. Locul deţinut în istorie a făcut ca alături de numeroase obiective turistice naturale, Transilvania să dispună de o bogata colecţie de obiective arheologice din neolitic, epoca bronzului , perioada daco-romană, perioada medievală, şi chiar cea modernă.

Dintre acestea se pot menţiona cetatea de la Deva, castelul de la Hunedoara, capitala romană a fostei Dacii - Sarmisegetusa Ulpia Traiana Augusta de lângă Haţeg şi a Daciei - Sarmisegetusa de la Gradiştea de Munte (cu cetatea şi complexul de sanctuare circulare şi dreptunghiulare care reprezintă, de fapt, primul observator astronomic de pe teritoriul României, din secolul I î.Chr.), ceţătile şi sanctuarele cu semnificaţii geometrice şi astronomice de la Blidaru şi Costeşti, biserica de la Densus (probabil din secolul al XIII-lea, construită pe ruinele unei construcţii din secolul al IV-lea), cunoscută staţiune balneo-climaterică din Geoagiu Băi (cea mai veche staţiune balneară geto-dacă ) , oraşul Oraştie (unde au existat teascurile cu ajutorul cărora s-au tipărit primele lucrări în limba română în anul 1582).

Unele obiective din oraşul Braşov, oraş recunoscut ca centru turistic internaţional, cu obiective ca Biserica Bartholomeu - în stil gotic timpuriu, Biserica Neagră - cea mai mare constructie gotică din ţară , datată din secolele XIV-XV, complexul muzeal al culturii româneşti din cartierul Schei, vechi fortificaţii ale cetăţii oraşului din secolele XV-XVI, staţiunea Poiana Brasov - perla montană a Carpaţilor, cetatea tărănească de la Raşnov, cetatea medievală de la Bran , îmbinate cu o mare varitate de elemente ale cadrului natural -Parcul Naţional Retezat , Babele şi Sfinxul etc- completează imaginea unei palete de entităţi turistice ce merită a fi vizitate.