Categorii de Resurse Turistice

1. Caracteristici generale

Turismul, ca mijloc de utilizare in mod placut si in conditii de confort a timpului liber, a devenit in zilele noastre o activitate social-culturala si economica de mare importanta, in numeroase cazuri fiind un factor esential in balanta de venituri ale tarilor. El reprezinta totodata si un loc de munca pentru cei care se ocupa cu organizarea, transportul, cazarea si alte forme de servire a turistilor.

Activitatea turistica a cunoscut un cadru organizatoric numai in a doua jumatate a secolului al XIX-lea cand se infiinteaza primele asociatii turistice. Concepute initial pentru escaladarea zonelor alpine de mare dificultate si cu elemente peisagistice deosebite, cele dintai cluburi (Clubul alpin englez 857, Clubul Alpilor elvetieni 1863, Clubul alpin francez 1874, Touring clubul francez 1897) au constituit nucleele de baza ale organizarii turismului mondial. Pe masura dezvoltarii progresului tehnic, a extinderii si modernizarii cailor de comunicatii si de transport, a dezvoltarii bazei materiale a turismului si a ridicarii gradului de confort, a intensificarii procesului de industrializare si urbanizare, turismul a dobandit un caracter de masa.

Turismul dispune de propriul sau organism interguvernamental, respectiv de Organizatia Mondiala a Turismului (OMT), cu sediul la Madrid din 1974, cuprinzand circa 100 state. Acest organism a rezultat din Uniunea Internationala a Organismelor Oficiilor Turistice (UIOOT), care a fost creata la Londra in anul 1925, prin reunirea pe scara mondiala a reprezentantelor nationale de turism. Din statutul OMT rezulta acest organism pentru a contribui la ridicarea economica, la intelegerea internationala, la pace si prosperitate.

Fenomenul turistic este cercetat atat de geografi, cat si de economisti, sociologi, deoarece activitatea turistica introduce modificari esentiale in peisajul geografic, in structura populatiei ocupate pe ramuri, in organizarea si utilizarea spatiului inconjurator. Turismul joaca un rol important in cunoasterea realitatilor social-economice si are valente de instruire, de educatie si cultura, de destindere, pentru refacerea capacitatii de munca.

Specialistii apreciaza ca turismul reprezinta o importanta parghie in accelerarea dezvoltarii si ca aceasta ramura va deveni una dintre industriile cele mai importante ale lumii.

Inventarul turistic mondial este considerabil. El cuprinde un variat si bogat patrimoniu al atractiilor turistice, determinat de varietatea peisajului montan, colinar si de litoral, de numeroasele vestigii istorice, de tezaurul artei populare, de particularitatile asezarilor urbane.

2. Resursele turistice

Resursele turistice se clasifica in naturale si antropice.

1. resurse turistice naturale cuprind

a) resursele primare, repectiv potentialul turistic al reliefului (glaciar, carstic, peisagistic), al retelei hidrografice (rauri, lacuri, izvoare minerale), al vegetatiei si afunei (elemente de interes peisagistic, cinegetic si de pescuit)

b) resursele utilizate si amenajate de om ( gradini zoologice, botanice)

Dintre resursele naturale cu un ridicat potential si flux turistic in Europa, unde se insiruie cele mai renumite statiuni de vilegiatura dotate cu echipamente moderne hoteliere si balneare, mentionam: Alpii ( Valea Aosta, Chamionix-Mont Blanc), Pirineii (Andorra la Vella), Carpatii (Valea Prahovei, muntii Bucegi, Ceahlau), rivierele franceza, spaniola, italiana, litoralul Marii Negre, insulele Canare, fordurile si ghetarii din Peninsula Scandinavia si Islanda.

Marele Canion, cu puncte si statii de observatii dotate cu telescoape, cu exponate din flora, fauna si geologia canionului, statiunile balneoclimaterice din Florida, considerate ca cele mai mari din lume, si alte numeroase rezervatii si parcuri naturale din America de Nord determina un intens flux turistic.

2. Resursele antropice sunt fie de valoare istorica (muzee si monumente istorice, arhitectuarale si de arta) si cultural-educativa (festivaluri, nedei-asa cum sunt cele din Carpatii romanesti sau Sambra oilor din Tara Oasului si tara Maramuresului, expozitii), fie de importanta economica.

In aceasta categorie se includ celebrele muzee din Europa (Luvru din Paris- de mare interes istoric, arhitectural si artistic, British Museum din Londra, muzeele Ermitaje din Sankt Petersburg, Galeria Tretiakov si Kremlinul din Moscova) sau diferitele monumente arhitectonice, vestigiile istorice din Roma (Foro Romano, Colosseum), din Viena (Castelul Schonbrunn din sec.XVII-XVIII, Opera de stat din 1861-1869), orasele Italiei, veritabile tezaure de arta (Roma, Venetia, Florenta, Milano, Siena, Palermo), castelele renascentiste de pe Valea Loirei din Franta, orasele universitare engleze (Oxford, Cambridge).

Resursele turistice antropice contemporane cuprind mari muzee, monumente arhitectuarale si de arta, noi edificii publice, obiective industriale din marile metropole ale lumii. Semnificative, din acesata categorie de resurse, sunt: Parly 2, oras construit pe 100 ha in apropierea Parisului, prevazut numai cu cartiere rezidentiale, complexe comerciale , piscine, cinematografe, teatre, centru hipic, parking; Palatul Natiunilor din Geneva (construit in 1936 si extins dupa 1969), unde picturile din Sala Consiliului evoca etapele succesive ale progresului umanitatii.

Resursele turisice urbane pot fi grupate in trei categorii:

- resurse tangibile;

- resurse intangibile;

- resurse ambientale.

Resursele tangibile includ muzeele, siturile istorice, cladirile arhitecturale, spatiile si cladirile istorice, teatrele, festivalurile, peisajele culturale, restaurantele, hotelurile, amenajarile pentru divertisment.

Resursele tangibile nu pot fi elemente de atractie pentru turisti daca nu sunt in echilibru cu resursele intangibile, factori care nu se vad, dar se simt : stilul de viata, structurile decizionale care contribuie la amenajarea turistica, structura societatii urbane in general si, nu in ultimul rand, religia, ritualurile, limba vorbita, legaturile sociale.