Comuna Valea Doftanei

Valea Doftanei

Introducere

Proiectul nostru prezintă comuna Valea Doftanei, situată în județul Prahova, din regiunea Muntenia. Cadrul natural este unul desprins din basm, atât datorită vegetației și faunei, cât și a celor trei râuri prezente: Câmpinița, Doftana și Prahova, care au modelat regiunea. Situat în această regiune este și orașul Câmpina, cunoscut în special deoarece aici există o Școală de agenți de poliție, și mai puțin prin prisma Castelului Iuliei Hașdeu sau a Casei Memoriale a celebrului pictor Nicolae Grigorescu. Plecând din oraș vom parcurge drumul îngust și șerpuit asemeni unui labirint și vom ajunge la un alt obiectiv important ce merită vizitat: barajul Paltinu. De la Câmpina până la baraj se întâlnește un peisaj încântător. Multă verdeaţă, grădini cu pomi fructiferi, imagini desprinse din basme. Conform informațiilor, lucrările de execuție a barajului Paltinu au început în 1966, barajul fiind dat în funcțiune în 1971. O a doua etapă de consolidări a fost executată în intervalul 1976 - 1982. Barajul este unul dintre importantele obiective turistice din zonă, iar peisajului ce-l înconjoară contribuie în plus la atragerea turiştilor. În apropierea barajului se află Cheile Doftanei care oferă o privelişte deosebită, dar și o sursă de relaxare. Săpate de râul Doftana, cheile sunt conglomerate dure şi oferă un spectacol deosebit fiind un fenomen carstic încântător. Pereţii verticali formează un tunel prin care trece drumul comunal. Pe malurile râului Doftana, deloc adânc, se poate aşeza cortul, se face plajă sau te poţi opri la un grătar. Drumul până la baraj este simplu, se merge pe lângă râu. În zonă sunt multe poieniţe unde poţi sta la un grătar sau unde turiștii se pot relaxa în multe alte moduri. Există şi loc special de parcare, măsuțe pentru a le fi mai ușor turiștilor, dar și containere special amenajate pentru resturile rămase de la picnic. După vizitarea numeroaselor obiective turistice, drumul se continuă, iar turiștii se pot caza în căsuțele foarte primitoare ale țăranilor din comuna Valea Doftanei, comună alcătuită din satele Trăisteni și Teșila. Comuna se învecinează cu orașul Săcele din județul Brașov la nord, cu Azuga, Sinaia și Secăria la vest, Brebu și Șotrile la sud, și cu Ștefești, Bertea, Izvoarele și Măneciu la est. Comuna ocupă zona cursului superior al râului Doftana, de la care își trage și denumirea. Principala rută de transport și de acces în comună este șoseaua județeană DJ102I, care o leagă spre sud de comuna Șotrile și de municipiul Câmpina, unde se termină în DN1. La nord de Trăisteni, această șosea se continuă cu un drum forestier, dar un proiect al Consiliului Județean Prahova vizează continuarea acestui drum până la Săcele (județul Brașov), de cealaltă parte a Carpaților Orientali. Din DJ102I, la Teșila, se ramifică DJ101S care duce spre Secăria și Comarnic (unde se termină în DN1), și DJ101T, un drum nemodernizat, care duce, prin păduri, către Bertea.

Ceea ce este important, este faptul că ospitalitatea oamenilor din regiune se păstrează la fel de vie ca și în trecut, iar aceștia își răsfață oaspeții cu preparatele proaspăt obținute de la animale: lapte, brânză, dar și un produs nou, specific acestei regiuni, puțin cunoscut: cașcaveaua.

Capitolul 1: Descriere

1.1 Suprafața

Comuna Valea Doftanei se întinde pe o suprafață de 28637 ha reprezentând 6% din suprafața totală a județului Prahova, din care 1742 ha este intravilan. Comuna Valea Doftanei se află la 12 km față de Barajul de acumulare Paltinu de la care este alimentat cu apă tot orașul Câmpina. Comuna Valea Doftanei este amplasată într-un cadru natural pitoresc, cu multe valențe turistice și lipsit de surse de poluare și degradare a mediului. Aceasta se situează în partea nordică a județului Prahova, între văile Prahova și Teleajen. Relieful muntos al acestei localități este mai accentuat către nord, unde este limitrofa cu județul Brașov. Acolo, spre obarsia Doftanei se înalță masive muntoase ca: Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zanoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare si Unghia Mică. Câmpina lui Grigorescu și Hașdeu se află la răscruce de drumuri. Din ea pleacă în direcția nord o șosea ce șerpuiește pe valea apei Doftana.

După ce lași în urmă colinele domoale, muzeul Doftana de la Telega și cheile Brebului, valea se îngustează, căpătând frumuseți montane desăvârșite. Înainte de intrarea în localitatea Valea Doftanei, apele râului au fost zăgăzuite prin construcția barajului de la Paltinu, formând un lac de acumulare ce poate fi asemuit cu " o mică mare montană" - zonă turistică de mare atracție.

Cele peste 2.800 de gospodării ale localității ( cca. 7.000 locuitori) sunt înșirate ca o salbă pe terasele în trepte de o parte și de alta a râului și afluenților săi, pe direcția de curgere nord-sud. Este atestată documentar în prima jumătate a secolului al XVI-lea în timpul domniei lui Radu Paise ( 1535 -1545 ) cu satele Teșila și Trăisteni. Cu siguranță, vechimea acestor colectivități umane este cu mult mai mare, fapt dovedit de existența unor urme de viață materială și spirituală ce pot fi încadrate în societatea medievală timpurie. Istoria confirmă că în secolele XVII- XVIII, romanii din Țara Bârsei și din zona Sibiului, nemaiputând suportă persecuțiile autorităților austro-ungare au luat drumul bejeniei, trecând la sud de Carpați în Țara Românească, prin pasul Predeluș, stabilindu-se pe Valea Doftanei.

Factorii de mediu au fost hotărâtori în constituirea primelor așezări umane în acest spațiu. La adăpostul pădurilor și în apropierea apelor, oamenii și-au înălțat locuințe grupate în cătune. Se ocupau cu păstoritul și munca la pădure, activități ce s-au transmis urmașilor. Comuna Valea Doftanei este formată din două sate: Teșila si Trăisteni cu o suprafață de cca 28637 ha.