Dezvoltarea Turismului în Țara Lăpușului

Produse turistice

Dezvoltarea turismului în Ţara Lăpuşului este axată pe urmatoarele tipuri principale de turism:

Turism montan

Datorită amplasamentului Ţării Lăpuşului, fiind mărginită la nord şi nord-est de Munţii Lapuşului şi Tibleşului, iar la sud de Cumea Brezei, masivul Preluca şi Muntele Şatra se pot organiza în condiţii foarte bune, tresee montane de diferite grade de dificultate pentru drumetiile montane, alpinismul, escalada, etc. prezentând oportunitaţi excelente pentru dezvoltarea acestui tip de turism. La acestea se adaugă potenţialul cinegetic.

În prezent, potenţialul turistic al zonei este foarte puţin valorificat. Cazarea este rezolvată la un nivel modest din punct de vedere al calităţii şi cantităţii.

Cu excepţia oraşului Târgu Lăpuş, celelalte localităţi sunt aproape lipsite de hoteluri, pensiuni, moteluri sau alte spaţii de cazare, cabanele turistice au fost distruse si nu exista refugii montane.

Un traseu foarte frecventat este : Ţibleş - Târgu Lăpuş.

Turismul ecologic

Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Marimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrităţii elementelor protejate.

Rezervaţia naturală DEFILEUL LĂPUŞULUI. Rezervaţia Defileul Lăpuşului s-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Naţional - secţiunea III - a zone protejate, prevăzută la poziţia 2583. Scopul instituiriii rezervaţiei este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, diversităţii biologice.

Aria naturală protejată este constituita din cursul raului Lapus intre localitatea Razoare si confluenta cu raul Cavnic, având lungimea de 25,00 km, aici se găseşte un defileu epigenetic considerat unicat în România prin dimensiuni şi prin rocile în care se dezvoltă (şisturi cristaline cu nivele de calcar şi dolomite metamorfozate). Defileul cuprinde sectoare de tip canion şi are în versanţi custuri stâncoase, pereţi şi pinteni stâncoşi, cascade şi peşteri.

Turismul ştiinţific

Necropola tumulară de la Lăpuş. Aici se află o exceptională necropola tumulară din epoca bronzului. În prezent se continuă săpăturile pentru descifrarea misterelor ce înconjoară această necropolă.

Turismul cultural

În cadrul acestui tip de turism se remarcă capactatea operatorilor culturali, care analizează produsele culturale în termeni de obiective de patrioniu, număr de monumente, diversitatea etno-culturală etc.

• Muzeul Florian, la 10 km de oraşul Târgu Lǎpuş, înspre localitatea Cerneşti. O poianǎ care gǎzduieşte lucrǎri de sculpturǎ în aer liber.

• Mănăstirea de călugări din Rohia

• Lacul Lighet

• Morile de apă din Ungureni, Lăpuş, Dămăcuşeni, Rohia etc.

• Bisericile din lemn de la Rogoz, Dobric, Răzoare, Inău, Stoiceni, Dumbrava, etc.

• Mănăstirea Sfânta Ana de la Rohia

• Schitul Şatra

• Monumentul “ 5 Decembrie “ din Târgu Lăpuş

Centre meşteşugăreşti

În domeniulolăritului şi textilelor de interior la Târgu Lăpuş şi localitaţile din zona Ţării Lăpuşului. Alte meşteşuguri practicate: sculptura, icoane pe lemn şi sticlă, realizarea de podoabe populare.

Turismul de afaceri si evenimente

Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă. În ultimii ani, odată cu intrarea pe piata românească a marilor companii străine, numărul celor care vin în România în interes de afaceri a crescut considerabil.

Exista cateva evenimente culturale deosebite care reunesc o gama larga de activitati

muzicale, dansuri, si alte manifestari culturale, de exemplu „Măsurişul Oilor” în Târgu Lăpuş.

Turism rural şi agroturismul

Zone etnografice

În judeţul Maramureş se disting câteva subzone etnofolclorice, care datorită mândriei locale se numesc Ţări: Ţara Maramureşului, Ţara Chioarului, Ţara Lăpuşului, Ţara Codrului. Aceste zone au ajuns să se distingă, treptat, prin specific folcloric, prin mărturii, traditii, meşteşuguri.

Meşteşugurile, în trecut foarte bine reprezentate, se mai pastrează încă mai ales în zona rurală a judeţului astfel: olărit (ceramică albă şi rosie), lădărit, mobilier ţărănesc, ţesături-cusături-broderii populare, pictura de icoane pe sticlă şi lemn, rotărit, împletituri din papură şi nuiele, cioplit în piatră şi marmură, cojocărit, confecţionat de obiecte de podoabă, sculptura în lemn.