Drumul Vinului în Moldova

In Moldova, cultivarea vitei de vie este una dintre cele mai stravechi indeletniciri.De pe podgoriile moldovenesti se obtin roade bogate de struguri de masa, cu valoroase calitati curativ-dietetice, precum si vinuri naturale pentru cele mai rafinate gusturi.

Fiecare oaspete poate aprecia, pe langa vinuri din soiuri europene recunoscute, cum sunt Chardonnay, Pinot, Riesling, Cabernet, Aligote, si vinuri de calitate autohtone, din struguri de Rara Neagra, Feteasca, Plavai. Denumirile acestor bauturi cu nerv provin fie de la soiurile de vita de vie, fie de la numele unor vinarii vestite de pe harta tarii:Purcari,Cricova,Ciumai,Romanesti,Cojusna,Milestii Mici.Vinurile Moldovei s-au facut cunoscute pe numeroase meridiane, fiind deopotriva pretuite la mesele regale, in saloanele de lux si la expozitii.Drumul vinului nu este un simplu marcaj geografic, o simpla linie trasata pe o harta, ci o retea de producatori care ofera servicii. Producatorii se reunesc pentru a promova, comercializa si vinde un produs, de aceea este o adevarata scoala a culturii vinului.

Marele carturar Dimitrie Cantemir, domnitor al Moldovei între 1710-1711, arata in lucrarea sa „Descriptio Moldavie” ca pe toate celelalte bogatii ale pamantului le intrec viile alese si vinurile moldovenesti.

Traditia multiseculara de producere a vinului si-a gasit reflectare in istoria si cultura Moldovei, care dispune de numeroase obiective de larg interes, inclusiv legate de sectorul vinicol, care este mandria si zestrea sa nationala.

Republica Moldova este o tara mica din Sud-Estul Europei, invecinata la est cu Ucraina si la vest cu Romania. Trecutul ei cunoaste o istorie bogata, plina de zbucium si de evenimente dramatice.Incepand cu secolul al XIV-lea, ea este o parte integranta a voievodatului Moldova, situat intre Carpatii Orientali si riul Nistru, marginit la Nord cu Hotinul, iar la Sud, cu Dunarea de Jos si Marea Neagra.In urma Pacii de la Bucuresti din 1812, o parte a acestui teritoriu – spatiul dintre Prut si Nistru – a revenit Rusiei Tariste, care l-a denumit Basarabia, folosind astfel o denumire mai veche atribuita partii de Sud si urmarind sa acrediteze ideea ca el ar constitui o entitate geografica deosebita de principatul Moldovei. In ianuarie 1918 a fost proclamata Independenta Republicii Democratice Moldova, iar la 27 martie 1918 s-a hotarat Unirea cu Romania. Urmatorul proces de anexare a avut loc in 1940 in urma semnarii Pactului Ribbentrop - Molotov. Basarabia a fost alipita la URSS si a fo st proclamata RSS Moldoveneasca, in componenta careia au intrat doar 9 judete basarabene si 6 raioane din stinga Nistrului.Teritoriul actual al Republicii Moldova este mai mic decat cel trecut sub autoritatile ruse in 1812, deoarece Hotinul de la Nord, Achermanul si Ismailul de la Sud au fost cedate in 1940 de catre autoritatile sovietice,Ucrainei.Datorita procesului de restructurare inceput in tarile Europei Centrale si de Est, la 23 iunie 1990 Moldova isi proclama suveranitatea, iar la 27 august 1991- Independenta de Stat. La 2 martie 1992 Republica Moldova devine membru al Natiunilor Unite.

Moldova este una dintre regiunile lumii unde vinificatia cunoaste o istorie de peste cinci mii de ani. Din timpuri stravechi poporul nostru cultiva vita-de-vie, din mosi-stramosi produce vinuri, care si-au cucerit faima departe de hotarele acestui plai. Pana si pe harta geografica Moldova are conturul unui strugure de poama.

La Cricova se gaseste cel mai mare beci din lume unde calatorul se poate plimba pe strazile unui adevarat oras subteran al vinificatorilor. Lungimea totala a strazilor cavernicole numara peste 100 km. Aici se gaseste una dintre cele mai impunatoare colectii de vinuri de origine din tara (de peste 3000000 dal.) si sali spatioase de degustare."Calitatea este o traditie", sustin vinificatorii de aici, ajutand pe fiecare oaspete sa inteleaga rostul minunatei bauturi. Si, rar sa fie vreun turist in Moldova care sa nu fi vizitat cramele de la Cricova. Vizitatorul va fi intampinat cu bunavointa si ospitalitate in fiecare din cele cateva zeci de vinarii incluse in Drumul moldovenesc al vinului. Astfel, fiecare are posibilitatea de a aprecia, intr-o atmosfera dionisiaca, vinul care i se potriveste cel mai bine. Pentru ca, in Moldova, nici un vin nu il repeta pe altul.De exemplu, vinurile din Milestii Mici, pe parcursul anilor, obtin in subteranele de piatra de circa 50 km lungime un gust innobilat.

La Cojusna, cunoscatorii vor descoperi un buchet de vinuri care aminteste de tandretea si dinamismul unui joc moldovenesc. La Purcari sau Ciumai degustarile devin o adevarata sezatoare pentru cel care a incercat macar o clipa sa patrunda in tainele acestor bauturi. In Moldova o bautura tare se numeste divin avand un gust si buchet nemaipomenit. Acesta este pastrat mai multa vreme in butoaie de stejar, pana cand obtine culoarea chihlimbarului, prospetimea licarului din roua matinala, puritatea naturala, vigoarea solului bogat si o aroma implinita. Divinurile moldovenesti de la Chisinau, Calarasi, Bardar, Balti, Tiraspol sau de la alte vinarii confirma maiestria vinificatorilor din Moldova.

Cultura vitei de vie pe aceste meleaguri dateaza din vremuri imemorabile. Amprente ale frunzelor de Vitus Teutonica gasite langa Naslavcea pe malul Nistrului au o varsta ce numara milioane de ani.Stramosii daci, o ramura a tracilor, descoperisera producerea vinului din struguri inaintea altor popoare.In mileniul I i.Hr. coloniile grecesti din targurile raurilor Dunarea, Nistru si Prut exporteaza catre orasele Eladei cantitati importante de vin. Romanii, dupa ce cuceresc Dacia (sec. I d.Hr.) fac din ea o tara a viilor si a cerealelor. In sec.XIV, odata cu constituirea statului feudal al Moldovei, s-a remarcat o inflorire a procesului de cultivare a vitei de vie. In sec. XIX Basarabia, cum era denumita partea dintre raurile Prut si Nistru a Moldovei medievale, devenise una dintre cele mai mari exportatoare de vinuri din zona. Productia vinicola se baza pe cultivarea soiurilor autohtone Rara neagra, Plavai, Galbena, Zghiharda, Batuta neagra, Feteasca neagra, Tamaioasa, Tata caprei, Pasareasca, Cabasia si altele. In a doua jumatate a sec.XIX are loc o plantare intensiva a unor soiuri straine, indeosebi franceze. La sfirsitul secolului XIX viile au suferit de philoxera, o boala a vitei de vie, care a atacat multe soiuri de origine regionala.