Evaluarea potențialului turistic în Sinaia

Sinaia este unul dintre cele mai importante “obiective turistice” şi printre cele mai frumoase staţiuni de turism şi agrement din ţară, supranumită din acest motiv şi “perla Carpaţilor” oferind cele mai bune condiţii de petrecere a concediilor, vacanţelor, dar şi de tratament, pe toată perioada anului, pentru toate categoriile de vârste.

Oraşul Sinaia se află amplasat în partea centrală a României, la poalele Munţilor Bucegi, într-o frumoasă zonă de munte pe Valea râului Prahova, la o altitudine ce variază dintr-o parte în alta a oraşului între 767 metri şi 1055 metri. În partea de sud a localităţii, la o distanţa de 50 km se află Braşovul, iar în partea nord-vestică, la 60 de km distanţa, se află resedinţa judeţului Prahova, Ploieştiul. Sinaia este cunoscută atât ca staţiune turistică de o mare valoare, cât şi ca staţiune balneo-climaterică.

1) Resursele turistice naturale

Relieful

Muntii Bucegi, ce apar ca o cetate strajuind Sinaia, ating in vest inaltimi de peste 2000-2500 m, cu abrupturi impresionante pe margini si cu un vast platou de altitudine, cunoscut sub denumirea de Platoul Bucegilor. In est, Muntii Garbova (Baiului) prezinta o culme orientata nord-sud, lunga de peste 30km si cu inaltimi de1700-1900 m. Muntii Bucegi, avand forma unei mese potcoave, sunt alcatuiti din roci foartevariate. Cele mai caracteristice sunt conglomeratele sedimento-detritice, alcatuite din fragmenterotunjite de roci si minerale, cimentate intre ele prin siliciu, calcit, argila, etc.Acestea se sprijina, in vest pe sisturile cristaline ale muntilor Leoata si pe calcare jurasice, iar inest pe formatiunile cretacice inferioare. Particularitatile conglomeratelor au facut ca ele sa reprezinte un tip aparte, cunoscut in literatura de specialitate, sub denumirea de "conglomerate de Bucegi", constituite din fragmente mai mari sau mai mici rotunjite, de calcar galbui, gresii, sisturi cristaline, etc. Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul, remarcam: Vanturisul (1942 m.), Varfu cu Dor (2030 m.), Furnica (2103 m.), Piatra Arsa (2044 m.), Jepii Mari (2071 m.), Jepii Mici (2173m.). Unele stanci, precum Mecetul Turcesc, Sfanta Ana, Piatra Arsa, sunt blocuri imense decalcar, aparute sub aceasta forma datorita eroziunii. Alte stanci au forme ciudate si inaltimi intre5-15 m., cum sunt: Babele, Sfinxul, Masa Ciobanului s.a Principala artera hidrografica este Izvorul Ialomitei, care isi are izvoarele in cele doua circuriglaciare aflate intre Cumea Doamnei, Vf. Bucura si Coltii Obarsiei. Unul dintre cele maiatragatoare sectoare este cel de la Cascada Ialomitei, prag de roca ce face trecerea de la circul glaciar la valea glaciara. In drumul ei catre campie, Ialomita a sectionat treptat barele de calcar ce i-au stat in cale, creandu-si unele din cele mai spectaculoase cheidin Carpatii Meridionali.Celalalt masiv muntos, Garbov, este constituit in principal din stratede Sinaia, cutate si dispuse alternativ, intr-o succesiune deformatiuni geologice tipice, reprezentate de un complex grezos-marnos, de tip flis, constituit la baza de roci pelitice. Peste ele se afla gresii si calcare grezoase,iar in partea superioara, sunt conglomerate tillitice.Culmea principala a Masivului Garbova poate fi impartita in trei sectoare: Culmea Neamtului, pe directia nord-sud, cuprinde varfurile Clabucetul Mare-1466 m, Tigaile-1699 m, Turcu-1833m, Paltinu-1900 m, Neamtu-19232 m, Stevia-1907 m si Rusu-1902 m. Sectorul central estecuprins intre varfurile Rusu si Cazacu; aici culmea ia o directie est-vest, cu altitudini intre 1500-1600 m. Culmea Baiu, orientata spre sud, cuprinde Varful Cazacu-1753, Zamora-1519 m, BaiuMare-1895 m, Draganu-1776 m, Vornicul-1627 m, Gagu Mare-1660 m, Piscul Cainelui-1527m. Partea sudica a teritoriului sinaian se sprijina pe Muntele Gurguiatu-1339 m, completimpadurit, constitutia sa geologica fiind aceiasi cu aceea a Masivului Baiu. In acest munte,Prahova a format Cheile Oratii. In spatiul dintre Busteni si Sinaia, pe o lungime de circa 10 km si o latime de 2-3 km, Valea Prahovei se largeste, formand depresiunea intramontana Sinaia.

Clima

Clima este influentata de pozitia pe care o are statiunea in cadrul culoarului prahovean, ceea ce face ca aici sa se inregistreze cea mai slaba intensitate a curentilor de aer, o presiune atmosferica mai scazuta, iar iernile sa fie lipsite de geruri prea aspre. Racoarea lunilor de vara, toamnele lungi si inseninate, primaverile relativ blande sunt elemente ce constituie ca Sinaia sa fie preferata de numerosi turisti din tara si de peste hotare. In Muntii Bucegi clima si-a pus amprenta asupra reliefului, contribuind din plin la “construirea” unor forme tipice, mai putin intalnite in alte masive. Vantul, asociat cu apa precipitatilor, a actionat necontenit asupra rocilor, modelandu-le, transformandu-le mai repede sau mai incet, prin procesele de defilatie si coroziune. Efectele acestor procese se vad peste tot in Bucegi, stancile culmilor Gutan, Tiganesti, Bucsoiu, Caraiman, Costila, Furnica avand numeroase “fete” slefuite de vant. Temperatura medie anuala, inregistrata la statia meteorologica ce functioneaza la Sinaia din anul 1888, este de 6,10C, cu medii lunare cuprinse intre 3,90C in ianuarie, 3,10C in februarie si 15,70C in iulie. Precipitatile medii anuale insumeaza peste 800 mm, cu medii lunare cele mai mari in iunie (126 mm), in iulie (106 mm) si cu cele mai mici in februarie (37 mm) si ianuarie (38 mm) – cand, de fapt, cad sub forma de zapada. De asemenea si zapezileprezinta o importanta mare pentru statiunile montane, facilitand practicarea sporturilor de iarna. In acest sens, la Sinaiase inregistreza in medie 27 zile cu ninsoare pe an , durata medie a intervalului in care ninge fiind de 158 de zile (prima ninsoare in jur de 11 noiembrie si ultima ninsoare in jurul datei de 18 aprilie), iar cea a intervalului in care exista strat de zapada insumeaza 124 zile (primul strat de zapada in jurul de 26 noiembrie, iar ultimul in jurul datei de 30 martie).