Gradul de atractivitate a stațiunii Sovata

1. Prezentarea generală a staţiunii Sovata

1.1. Aşezare

Staţiunea balneoclimaterică Sovata se află în partea de est a judeţului Mureş, având coordonatele geografice 46° 32' latitudine nordică şi 22° 55' longitudine estică. In partea de jos a staţiunii, la autogară, altitudinea este de 500 m, iar în cea de sus, la cota cea mai înalta a străzii Trandafirilor, de 590 m. Staţiunea este situată pe partea vestică a Munţilor Gurghiului, între culmile bogat împădurite şi ferăstruite de afluenţii Târnavei Mici.

1.2. Căi de acces

Staţiunea este situată pe calea ferată normală ce pătrunde pe Valea Târnavei Mici, la 70 km de Târnăveni, iar pe calea ferată îngustă la 74 km de Târgu Mureş. Prin partea sudică a oraşului trece DN 13A, pe care Sovata se află la 60 km de Târgu Mureş şi la 58 Km de Gheorgheni.

1.3. Scurt istoric

Sovata este cunoscută încă din vremea romanilor care exploatau sarea de aici, însă prima menţiune documentară datează din anul 1597 când sunt menţionate efectele benefice ale apelor de aici asupra organismului uman. Alte dovezi indică existenţa localităţii încă din 1581, astfel conform unei scrisori trimise de Kornis Mihaly lui Bathory Istvan (principele Transilvaniei la acea vreme) pe câmpul de la Sovata existau 16 familii iar acesta apartinea unei familii de nobili secui pe nume Szovat (de unde provine şi numele). Localitatea Sovata este declarată statiune în anul 1884 iar în 1952 primeşte titlul de oraş, în zilele noastre având aproximativ 12240 locuitori şi 4 localităţi în subordine (Capeti, Ilieşi, Sacadat, Sărăteni). În anul 1901 localitatea a fost atestată ca staţiune balneară, iar în 1902 a obţinut autorizaţia ca apa sărată a lacurilor şi izvoarelor să fie folosită în scopuri terapeutice.

Legenda Lacului Ursu: Lacrimile Zânei

Traia o frumoasa zană în padurea aflata în apropierea localităţii, într-o poiana minunată. Aceasta a zărit odată un cioban secuiesc şi s-a îndrăgostit de el. Dupa legile zânelor n-avea voie însă să se întâlnească cu acest flăcău, astfel a ascultat în fiecare noapte cântecul de fluier al acestuia. N-a rezistat mult şi a hotărât ca se va întâlni cu flăcaul. S-a coborât în vale unde a văzut flăcăul sărutându-se cu o fata. Zâna s-a enervat atât de tare, încât a transformat flăcăul şi olile într-o stană. Aceasta a umblat numai în munţi, iar din rămăşiţele voalului său au crescut flori care au cuprins munţii. Palatul zânei s-a ars şi s-a scufundat pentru ca aceasta a lăsat focul aprins. A plâns cu atâtea lacrimi încât a crescut un pârâu, apoi un lac. Aşa s-a născut lacul fiind încălzit din jos de vatra zânei.

2. Potenţialul turistic al staţiunii Sovata

2.1. Resurse turistice naturale

Relief: Sovata este situată într-o zonă deluroasă, unde altitudinile dealurilor înconjurătoare ating 720m - 1079m.

Hidrografie: O importanţă deosebită o prezintă complexul lacustru de la Sovata unde se evidenţieză Lacu Ursu (46.000 m2), fiind considerat cel mai caracteristic lac heliotermic din Europa. Alte lacuri din acest complex lacustru sunt: Lacul Aluniş (9.000 m2), Lacul Verde (5.000m2), Negru, Roşu, Lacul Mierlei şi Şerpilor. Un râu important în această staţiune, este Târnava Mică, pe al cărui curs superior se află situate oraşul. Pâraiele Sovata şi Sebeş, care izvorăsc de sub vârful Saca, mărginesc staţiunea, în partea de sud (oras), şi în nord-est (popasul turistic "Stâna de Vale"), ambele vărsându-se în Târnava Mică.