Legislație turistică

CAPITOLUL1.IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN

JUDETU SUCEAVA.

1.1Prezentarea judetului.

Istoric

Judetul Suceava are o suprafata de 8.555 de Km2 si peste 700.000 de locuitori, fiind al doilea ca intindere geografica intre judetele tarii si al optulea din punct de vedere demografic. Resedinta sa este municipiul Suceava. Pe cuprinsul acestei unitati administrativ-teritoriale se mai afla alte 3 municipii: Falticeni, Radauti si Campulung Moldovenesc; alte 4 orase: Vatra Dornei, Siret, Gura Humorului si Solca, 90 de comune, cu 396 de sate si catune.

Urmele de vietuire umana dateaza aici din paleolitic si sunt bogat reprezentate si bine ilustrate neintrerupt in toate etapele evolutiei istorice. Judetul se constituie intr-o straveche si densa vatra de civilizatie si cultura romaneasca. Meleagurile sucevene s-au inscris pregnant in istoria romanilor prin rolul decisiv pe care l-au avut inaintasii de aici la inceputurile evului mediu in infiintarea si afirmarea primelor targuri si formatiuni politice prestatale, in organizarea si finalizarea luptei impotriva stapanirii tatarilor si ungurilor, dar mai ales in inchegarea, dezvoltarea si consolidarea statului feudal romanesc de la rasarit de Carpati. Aici s-au ridicat primele trei capitale ale Moldovei: Baia, Siret si Suceava, cetatile Scheia si Cetatea de Scaun a Sucevei, o durabila si impresionant de bogata salba de ctitorii si necropole voievodale si boieresti: Putna, Voronet, Moldovita, Sucevita, Humor, Dragomirna, Arbore, monumente si centre de arta si cultura cu inestimabile valori ale patrimoniului national si universal, comparabile cu creatiile renascentiste italiene sau din Europa Occidentala.

Dupa o prima etapa de maxima inflorire in evul mediu, in vremea domnilor Musatini, cand actuala resedinta a judetului Suceava a fost capitala Moldovei,din ultimul sfert al veacului al XIV-lea si pana in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, in timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu, nordul Moldovei a evoluat in veacurile XVII-XVIII sub vitregia invaziilor si jafurilor savarsite de cazaci, suedezi, polonezi, austrieci, turci si rusi, iar in 1774 trupele imperiale habsburgice au ocupat tinutul Cernautiului, doua treimi din tinutul Sucevei si fostele ocoale domnesti Campulung Moldovenesc si Campulung pe Ceremus - care au format Bucovina,"Tara fagilor", ce a ramas in frontierele imperiului Casei de Austria timp de 144 de ani. Pana in 1918 in perioada interbelica ( 1918 - 1939 ), pe teritoriul actualului judet au functionat 4 unitati administrativ-teritoriale judetele Suceava, Baia, Campulung Moldovenesc si Radauti. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Suceava a fost, pana in 1968, resedinta regiunii cu acelasi nume, incluzind pe langa actualul teritoriu si cel al judetului Botosani

Bogatul patrimoniu de valori culturale de interes national si international, creatii reprezentative ale geniului romanesc concentrate pe aceste meleaguri sunt ilustrate in expozitiile si colectiile unor moderne si remarcabile unitati muzeale, care atrag an de an tot mai numerosi vizitatori din tara, din strainatate precum si personalitati din variate domenii si toate colturile lumii. Intre aceste adevarate sanctuare ale spiritului, notam: Muzeul Bucovinei (Suceava), Galeria Oamenilor de Seama si Muzeul de Arta "Ion Irimescu" (Falticeni), Muzeul Apelor, Muzeul tehnicilor populare bucovinene (Radauti), Arta Lemnului ( Campulung Moldovenesc ), Muzeul Etnografic din Gura Humorului, Casele si fondurile memorial-documentare "Simeon Florea Marian" (Suceava), "Nicolae Labis" (Malini), "Ciprian Porumbescu" (la Stupca, azi Ciprian Porumbescu), Casa muzeu Solca, Colectiile "Cornel Ciornei" (Suceava), "Ion Tugui" (Campulung), "Toader Hrib" (Arbore), etc. Una din caile de crestere economica a judetului Suceava este exploatarea la adevarata lui valoare a imensului potential turistic de care dispune. Pe langa preocuparea constanta de conservare si restaurare a monumentelor istorice si bisericesti, administratia locala a demarat actiunea de reabilitare a infrastructurii judetului si de modernizare a bazei logistice de care acesta dispune. Un alt obiectiv este acela de infiintare a unui "Muzeu al Satului Bucovinean" si de delimitare a unor intinse rezervatii naturale pentru protejarea florei si faunei de care dispune acest teritoriu. Toate acestea se vor adauga celorlalte obiective de valoare inestimabila, unicate pe mondial UNESCO. Practicarea unor noi forme de turism modern, cresterea calitatii serviciilor oferite impreuna cu sustinerea acestei activitati printr-o campanie publicitara eficienta atat in tara cat si in strainatate, alaturi de binecunoscuta ospitalitate bucovineana confera acestei activitati un viitor stralucit. Calatorule, fi binevenit!

Asezare geografica,vecini,populatie,clima

De o forma apropiata de aunui patrulater, judetul Suceava se intinde de la crestele principale ale Carpatilor la vest pana in valea Siretului la est.

Limita de nord a judetului o formeaza frontiera de nord a Romaniei spre Ucraina, incepand de la est de raul Siret, in vecinatatea orasului cu acelasi nume. Se continua apoi spre vest, pe la nord de raul Suceava, pana la Ulma si apoi pe firul vaii in sus. Punctul cel mai vestic al frontierei in aceasta parte este situat in zona de obarsie a Bistritei si Ceremusului Alb din Muntii Maramuresului.

Limita de vest a judetului urmeaza un traseu serpuit pana in Caliman. Dupa ce traverseaza Bistrita Aurie pe teritoriul comunei Carlibaba, urca pe varful Omul, la 1931m, din extremitatea estica a Masivului Rodnei. Se indreapat apoi spre sud, traversand Muntii Bargaului, aproximativ in lungul cumpenei de apa dintre bazinele hidrografice ale Bistritei si Somesului Mare.