Monografie turistică Vrancea

I. Localizarea si caracterizarea socio-economica a judetului Vrancea

Vrancea este județ în regiunile istorice Moldova (la nord de râul Milcov) și Muntenia (la sud de râul Milcov) din România.

Județul Vrancea este cuprins între coordonatele geografice 45°23’ și 46°11’ latitudine nordică și 26°23’ și 27°32’ longitudine estică, fiind situat în partea de sud-est a țării, la curbura Carpaților Orientali.

Are o suprafață de 4.863 km², reședința județeană este municipiul Focșani. Principalele cursuri de apă: Siret (între Adjud și Nămoloasa), Șușița,Putna, Milcov, Râmnicu Sărat (de la Ciorăști până la vărsarea sa în Siret). Cele mai mari altitudinea dețin vârfurile Lăcăuț (1776 m) și Goru (1784 m). Populația Vrancei la diferite recensăminte: 1930: 262.560 loc.; 1948: 290.183 loc.; 1956: 326.532 loc.; 1966: 351.292 loc.; 1972: 379.660 loc.

Județe vecine: - la nord-est județul Vaslui,

- la est județul Galați,

- la sud-est județul Brăila,

- la sud județul Buzău,

- la vest județul Covasna,

- la nordjudețul Bacău.

Județul Vrancea, ca unitate administrativ - teritorială organizată cu rang de județ, cuprinde, conform actualei împărțiri administrativ - teritoriale, 73 de localități din care 2 municipii, 3 orașe și 68 de comune în componența cărora se află 331 sate.

Orasele din judet sunt:

- Focșani – municipiu, resedinta judetului Vrancea, cu un numar de peste 105.700 locuitori (2002)

- Adjud – municipiu din judetul Vrancea cu un numar de 17.585 locuitori (2002)

- Mărășești – oras din judetul Vrancea cu o populatie de 11.777 locuitori (2002)

- Panciu – oras in judetul Vrancea cu o populatie de 10.450 locuitori (2002)

- Odobești – oras din judetul Vrancea cu o populatie de 8.000 locuitori (2002)

Castigul salarial nominal mediu brut lunar pe activitati ale economiei nationale

Judeţul Vrancea are o industrie diversificată, în care ponderea o deţin industria textilă şi a confecţiilor (aproape 50% din totalul producţiei, dar şi 50% din totalul de resurse umane angajate), alimentară şi a băuturilor (aproape 20% din total industrie şi angajează 30% din total resurse umane), producţia de mobilier, industria celulozei, hârtiei şi cartonului, industria de maşini şi echipamente, industria de aparataj electric.

Configuraţia reliefului şi bogăţia păşunilor favorizează creşterea animalelor, în special a ovinelor şi a bovinelor, activitate ce asigură materia primă pentru industria alimentară.

Sectoarele dominante ale judetului sunt şi cele competitive pe piaţa internaţională - balanţa comercială a judeţului este coerentă cu structura producţiei industriale şi cu numărul de salariaţi din industrie. Industria textilă şi de confecţii este puternic orientata spre export - 90% din exporturile judeţului fiind reprezentate de confecţii. Un alt sector competitiv este cel al industriei lemnului, care deţine 31% din restul exporturilor.

Industria alimentară este încă orientată spre piaţa naţională, deşi este una dintre industriile competitive ale judeţului. Ea se dezvoltă cu precădere în mediul rural, valorificându-se astfel resursele umane din această zonă a judeţului. Dintre cele 20 de firme prezente în Topul firmelor judeţene (2007), 8 se afla în mediul rural. O serie de firme s-au orientat spre nişe de piaţă inovatoare, cu potenţial de creştere ridicat, cum este producţia industrială a produselor alimentare tradiţionale.

În ceea ce priveşte industria vinului, din cele 16 mari firme de vinificaţie din România, 3 sunt localizate în Vrancea, lucru care reflectă puternica reprezentare a potenţialului vinicol în acest judeţ. În Vrancea s-au înfiinţat 12 noi combinate de vinificaţie cu sprijinul programului SAPARD.

În ultimii ani, în Vrancea se observă o dezvoltare accentuată a etno-turismului şi a agro-turismului. Peisajele deosebite şi tradiţiile păstrate în satele din zona de munte oferă posibilitatea petrecerii vacanţelor unui număr mare de turişti în pensiuni şi moteluri.

Între anii 1991 si 2006 s-au înregistrat în Vrancea 443 de societati cu participare străină, judeţul deţinând astfel 0,3% din totalul naţional. Valoarea capitalului străin investit în judet a fost de 18,565 milioane de euro, reprezentând 0.1% din totalul investiţiilor străine în România.