Valorificarea potențialului turistic al județului Vrancea

Cap 1. Localizarea si caracterizarea zonei

Vrancea, straveche vatra de civilizatie româneasca, constituie o punte de legatura între cele trei provincii istorice – Moldova, Tara Româneasca si Transilvania fiind asezata in partea central-estica a Romaniei, la exteriorul Curburii Carpatilor, in bazinul raului Putna. Acest judet are ca vecini: la nord – Bacau, la est – Galati, la nord-est – Vaslui, la sud-est – Braila, la sud-vest – Buzau, iar la vest – Covasna. Cu o suprafata de 4.863 km2, Vrancea cuprinde un teritoriu foarte variat atât din punct de vedere al altitudinii si al formei, cât si ca origine si vârste geologice.

Are în componenta doua municipii – Focsani si Adjud, trei orase – Marasesti, Odobesti si Panciu si 59 de commune cu 331 de sate. Judetul Vrancea se cifra la inceputul anului 2002 la 390.268 locuitori, din care 38% locuiau in mediul urban, iar 62% in mediul rural.Structura pe sexe este relativ echilibrata pe ansamblul judetului, populatia feminina reprezentand 50,9 la suta din totalul locuitorilor.

Prin pozitia sa în teritoriu, Vrancea se afla de-a lungul celor mai importante artere rutiere si feroviare care fac legatura între sudul tarii, respectiv capitala si nordul Moldovei . Unele dintre ele se racordeaza la magistralele rutiere sau feroviare europene, care leaga sud-estul Europei sau Orientul, de nord -vestul Europei. Judetul Vrancea totalizeaza 1783 Km de drumuri publice din care 209 Km drumuri nationale, drumuri judetene 1031 Km si comunale 543 Km. Cele mai reprezentative cai rutiere de comunicatii ale judetului sunt: E85 Giurgiu, DN 11 A, DN 2, DN 2 D si DN 24.

Cu privire la nivelul de dezvoltare al judetului, se poate afirma ca se duce o politica activa si eficienta de restructurare economica si de ocupare a fortei de munca. Acest lucru are un efect vizibil, rata somajului din Vrancea fiind de 4,4% in 2006 si de 4% in Focsani. Inspectoratul Teritorial de Munca Vrancea mai precizeaza ca la finele anului 2005 existau un numar de aproximativ 6500 de someri in judet si ca 20% din populatia activa, adica un numar destul de mare lucreaza in strainatate. Dupa 1990, s-au facut restructurari majore in economia judetului, multi muncitori ramanand fara slujbele din industrie, majoritatea reprofilandu-se in agricultura. In ultimii ani, ponderea celor care activeaza in agricultura a scazut treptat, ajungand in 2004 la 31.6%.

Cap 2. Prezentarea potentialului turistic al zonei

1. Atractii naturale

Turismul vrancean, fie el in zonele montane, de podgorie sau ses este favorizat de existenta a numerosi factori naturali, care pot determina mai multe forme de petrece a vacantelor, de odihna si recreere. Asa este turismul in statiuni balneoclimaterice, cu peisaj pitoresc, nepoluat si particularitatile microclimatice deosebite (Soveja – unul din locurile cu cel mai ozonat aer din tara sau Vizantea, cu apele sale minerale), vititurismul - toamna în timpul culesului pentru must, permanent, pentru degustari de vinuri (Panciu, Odobesti, Cotesti si imprejurimile lor), turismul rural, ecologic si cultural in cele peste 60 de pensiuni satesti omologate, cuprinse în circuitul Eurogites, organizatie care acopera intreaga Europa geografica.

Caracteristica din punct de vedere altimetric, este dispunerea reliefului în trepte ce coboara de la vest spre est, de la culmi muntoase ce depasesc 1700 metri, pana la lunca Siretului care are alocuri inaltimi ce nu depasesc 20 metri. Relieful cuprinde Muntii Vrancei, Dealurile Subcarpatice, Campia Siretului Inferior si Campia Ramnicului. Teritoriul judetului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din Romania, astfel, in zona Vrancioaia-Tulnici-Soveja se produc cele mai puternice cutremure din tara la adancimi variind intre 80-160km, avand ca si cauza curbura arcului carpatic. Din punct de vedere climatic se poate afirma ca dispunerea reliefului in trepte, ce coboara catre est, deschide larg spatiul in primul rand influentelor est-continentale dar, în acelasi timp, si climatului nordic si sudic. Totodata, Carpatii de curbura au functia unui deversor natural pentru masele de aer vestice. Reteaua hidrografica a judetului Vrancea apartine in totalitate raului Siret si afluentilor sai de pe dreapta din aceasta zona. El strabate teritoriul judetului pe o lungime de aproximativ 110 km, avand un curs serpuit si o lunca larga. Afluentii mai importanti pe care ii primeste pe dreapta sunt Trotusul, Susita, Putna si Ramnicul–Sarat. Dintre apele judetului, cea mai importanta este Putna, care izvoraste din zona centrala a Muntilor Vrancei, strabatand toate formele de relief. Vegetatia este conditionata, in egala masura, atat de factorii de relief, cat si de elementele pedo-climatice. Ea apartine domeniului padurii in partea montana si deluroasa, silvostepei in regiunea de campie si stepei la sud de Valea Ramnicului. Din suprafata totala a judetului, terenurile agricole (arabil, pasuni, fanete vii si livezi) reprezinta 52,6%, padurile (moldisurile, fagete si gorunete) – 39,4%, apele curgatoare si baltile - 31%, iar restul de 5% reprezenta suprafete construite, cai ferate si drumuri. Flora cuprinde aproximativ 1500 de specii de plante avand ca origini fitogeografice tinuturi din Orientul Indepartat si pana la Oceanul Atlantic si din nordul Eurasiei pana la bazinul mediteranean, alcatuind o nesfarsita incantare pentru ochi si suflet. Numeroase specii sunt considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege (floarea de colt, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc.). Fauna este tot atat de bogata, oferind mari satisfactii in privinta obtinerii trofeelor mult dorite (cocosul de munte, acvila tipatoare, corbul, cerbul, ursul, mistretul, rasul – la munte, popandaul la ses). In lacurile si raurile Vrancei gasim pastravul, molanul, boisteanul, miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit in apele de munte insumand aproximativ 250 km.