Dezvoltarea Agroturismului în Soveja - Vrancea

INTRODUCERE

După decembrie 1989, turismul românesc a intrat într-o nouă etapă, şi anume aceea a reformei economice, a aşezării sale pe principiile economiei de piaţă. Reforma este un proces profund, de durată şi supus acţiunii unor factori mai mult sau mai puţin cunoscuţi. Ca urmare, în momentul actual,turismul românesc se află într-o situaţie de criză. Inflaţia a făcut ca tarifele şi preţurile practicate de hotelurile şi restaurantele din staţiunile tradiţionale de turism să fie inaccesibile pentru majoritatea consumătorilor. Pe de altă parte, veniturile populaţiei sunt destinate în întregime cheltuielilor alimentare; rezultă deci că resursele pentru satisfacerea altor nevoi, implicit pentru petrecerea timpului liber, sunt practic inexistente

Dar pe măsură ieşirii din criza economică actuală şi a creşterii veniturilor reale ale populaţiei, cererea turistică se va ameliora şi având în vedere faptul că turismul clasic va ramâne în continuare destul de scump, se va orienta mai mult decât până în prezent către alte forme de turism. Una dintre acestea o reprezintă tocmai agroturismul

Principalii factori ai apariţiei şi dezvoltării agroturismului sunt reprezentaţi de: societatea industrializată, poluarea excesivă a zonelor urbane, necesitatea petrecerii plăcute a timpului liber, asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodăriile ţărăneşti, valorificarea eficientă a resurselor naturale şi antropice existente în zonele rurale, stoparea migraţiei populaţiei de la sate la oraşe, pitorescul aşezărilor rurale şi ospitalitatea locuitorilor din satele româneşti, excendentul de cazare existent în gospodăriile ţărăneşti.

Din cele prezentate rezultă că analiza conceptului de agroturism necesită tratarea acestuia ca un domeniu deosebit de complex, putând fi privit ca un subsistem cibernetic în cadrul sistemului economiei locale

În cadrul sistemului economiei locale şi a relaţiilor acestuia cu mediul extern, agroturismul are un rol de regulator, de feed-back. Prin agroturism se realizează valorificarea superioară a cadrului natural, a ofertei de cazare şi a diverselor servicii agroturistice puse la dispoziţia turiştilor de către fermele şi pensiunile agroturistice.

Agroturismul trebuie abordat din punct de vedere conceptual că un “pachet” de servicii economice, socio-culturale, sportive, de agrement etc. puse la dispoziţia turiştilor, urmând că acestea să se desfăşoare în cadrul natural rural cu investiţii minime şi în condiţii de protejare şi conservare a mediului ambiant.

Agroturismul conduce la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea şomajului prin crearea de noi locuri de munca; oprirea exodului tineretului din sate spre oraşe; creşterea calităţii vieţii, prin creşterea nivelului de trai al populaţiei rurale; dezvoltarea infrastructurii locale (căi de acces, mijloace de comunicaţie, instituţii de interes public,etc.); modernizarea localităţilor rurale; creşterea nivelului cultural şi educaţional al populaţiei rurale; obţinerea de venituri suplimentare de către exploataţiile agricole devenite agroturistice.

Prin agroturism se vor realiza efecte pozitive şi asupra conservării valorilor satului şi colectivităţii rurale, transmiterii şi perpetuării tezaurului folcloric, reluării tradiţiei caselor memoriale şi muzeelor, punerii în valoare a monumentelor istorice, a vestigiilor arheologice şi a celorlalte valori spirituale existente în satul românesc

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GEOGRAFICE ALE ZONEI

1.1.Poziţia geografică

Vrancea este un judeţ situat în sud estul României. Are reşedinţa în municipiul Focşani. Judeţul Vrancea este situat la graniţa dintre regiunile istorice Moldova şi Muntenia, care erau despărţite de râul Milcov. Este cuprins intre coordonatele geografice 45°23’ şi 46°11’ latitudine nordică şi 26°23’ şi 27°32’ longitudine estică. Situată în partea de sud-est a ţării, la curbura Carpaţilor Orientali, Vrancea constituie o punte de legătură între cele trei provincii istorice – Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Ca aşezare, se învecinează cu judeţul Bacău la nord, la nord-este cu judeţul Vaslui, la est cu judeţul Galaţi, cu judeţul Brăila la sud-est, la sud cu judeţul Buzău, iar la vest cu judeţul Covasna. Vrancea cuprinde un teritoriu foarte variat atât din punct de vedere al altitudinii şi al formei, cât şi ca origine şi vârste geologice.

Comuna Soveja din judeţul Vrancea - România - este aşezată în zona Subcarpaţilor de Curbură, fiind punctul cel mai de apus al Vrancei. Vatra comunei se află în partea de nord a depresiunii Vrancea, în ulucul depresionar numit de geograful Horia Grumăzescu „Depresiunea submontană Vrancea-Soveja", într-o vale largă de circa 10 km2.

Este străjuită spre apus de munţii Ţâua (1165 m), Zboina Neagră (1386 m), iar spre răsărit de dealurile Subcarpatice: Răchitaşul Mare (927 m) şi Răchitaşul Mic (892 m); spre sud, se mărgineşte cu dealurile Vrancei, Curmătura Sovejei şi muntele Ghergheleului, iar spre nord cu dealurile Caşinului şi munţii Oituzului, hotarul mergând pe cumpăna de ape dintre bazinul hidrografic al Şuşiţei şi al Caşinului.