Piața Unităților Comeciale Detailiste - Amplasarea unui Hypermarket

Domeniu: Turism

Conține 1 fișier: docx

Pagini : 15 în total

Cuvinte : 2522

Mărime: 102.34KB (arhivat)

Puncte necesare: 6

Universitatea Transilvania din Braşov Facultatea de Ştiinţe Economice și Administrarea Afacerilor Economia comerţului, turismului şi serviciilor

Descarcă acum

Capitolul 1 – Aria de piaţă a unui hypermarket 3
1.1 Structura ariei de piaţă 3
1.2 Diemensiunea ariei de piaţă 3
1.3 Forma ariei de piaţă 4
Capitolul 2 – Modele de detrminare ale ariei de piaţă pentru un hypermarket 5
2.1 Teoria poziţiei centrale 5
2.2 Legea lui Reilly 6
2.3 Legea lui Converse 8
2.4 Conceptul de saturaţie comercială 9
Capitolul 3 – Analiza multicriterială privind amplasarea unui hypermarket 11
Capitolul 4 – Concluzii 15

Capitolul 1

Aria de piaţă a unui hypermarket

Hypermarketul dispune de spaţii comerciale ce variază între 8.000 - 22.000 metri pătraţi. Combina regulă desfacerii cu amănuntul cu cel al supermarketului, cu magazinul de şolduri şi magazinul-depozit.

Pentru amplasarea hypermarketului avem în vedere 3 localităţi pe care le voi analiza folosind mai multe modele ale determinării ariei de piaţă. Acestea sunt: Predeal, Buşteni şi Sinaia.

1.1 Structura ariei de piaţă

Aria de piaţă a hypermarketului numără trei părţi: zona primară, zona secundară şi zona limitrofă.

Zona primară cuprinde între 60 şi 80% din clientela hypermarketului. Aceasta clientelă este dată de populaţia aflată în imediata apropiere a hypermarketului.

Zona secundară cuprinde 15-20% din clienţii suplimentari ai hypermarketului, clientela care este dată de persoanele care îşi petrec vacanţa în oraşele Predeal, Buşteni, Sinaia.

Zona limitrofă este caracterizată pe populaţia din localităţile vecine oraşelor Predeal, Sinaia, Buşteni. Acestea sunt: Azuga,Poiana Ţapului, Paraul Rece, Timisul de Sus, Timisul de Jos.

1.2 Dimensiunea ariei de piaţă

Acest element variază în funcţie de condiţiile concurenţei.

- Două magazine pot exercita o atracţie diferită chiar dacă se află în acelaşi sector de activitate şi au aceeaşi dimensiune. Este suficientă o singură privire asupra dinamicii publicului pentru că politica de produs să acorde o atenţie sporită produselor la modă sau pentru că politica de preţ şi de promovare să devină mai agresivă. Magazinul va putea avea o arie de piaţă de două sau trei ori mai mare decât concurentul lipsit de entuziasm şi de iniţiativă.

- Anumite magazine nu au o arie de piaţă în sine. Ele trăiesc parazitar pe aria de piaţă creată de alţii. Ele profită doar de clienţii aduşi de un magazin mare cu o atracţie puternică. Restaurantele situate în centrele comerciale ilustrează foarte bine această situaţie.

- Atunci când două magazine sunt amplasate unul lângă altul dimensiunea ariei de piaţă se măreşte, căci clienţii sunt atraşi de departe de posibilitatea mult mai mare de a alege dintre produsele oferite. Legătura complementară care există între o unitate alimentară mică şi magazine alimentare specializate este dstul de cunoscută. Pe de altă parte, de fiecare dată când clientela potenţială se află între două magazine concurente, dimensiunea ariei de piaţă a fiecărui magazin se reduce şi apare o zonă de suprapunere disputată de cele două unităţi.

- Dimensiunea ariei de piaţă este afectată de dimensiunea magazinului. Marile magazine au o arie de piaţă mai mare decât supermagazinele, acestea din urmă sunt mai atractive decât micile magazine alimentare. Totuşi aria de piaţă nu creşte proporţional cu creşterea dimensiunilor magazinului.

1.3 Forma ariei de piaţă

Principalul factor care explică forma ariei de piaţă a unui hypermarket este „geografia zonei considerate”. Ea va transforma reprezentarea teoretică pe care am utilizat-o (zone circulare) în forme mai mult sau mai puţin ”împopoţonate”, în funcţie de situaţie.