Cuprins
- 1. Context geografic al localitatii
- 2. Infrastructura rutieră existentă în localitate
- 3. Servicii disponibile
- 4. Resurse turistice naturale
- 5. Patrimoniu cultural
- 5.1 Monumente cultural – istorice
- 5.2 Elemente de patrimoniu etnocultural
- 5.3 Resurse turistice antropice cu regim protectiv
- 6. Oferta turistica
- 7. Oferta de cazare si alimentatie publica
- 8. Posibilităţi de organizare conferinţe – seminarii
- 9. Crasna- atractie turistica
- 10. Problemele Crasnei
- 11. Recomandarea noastra
Extras din proiect
1. Context geografic al localităţii
Comuna Crasna se află situată în extremitatea de nord-est a Judeţului Gorj, la poalele Munţilor Parâng, la 33 km de Tg. Jiu, reşedinţa de judeţ. Teritoriul administrativ cuprinde nouă aşezări rurale, dispuse între 400 – 600 m altitudine, într-o unitate geomorfologică încadrată în Subcarpaţii Olteniei, dar spre extremitatea nordică se ajunge la peste 2.200 m, în vârfurile Gruiu – 2.345 m, Pâcleşa – 2.335 m şi Mândra - 2.360 m, situate pe creasta principală a Munţilor Parâng. Circa jumătate din suprafaţa comunei aparţine domeniului montan, ale cărui altitudini depăşesc 1.300 m.
Suprafaţa comunei totalizează 20.908,47 ha, din care 11.215 ha sunt împădurite, 8.473,19 ha sunt terenuri agricole, iar intravilanul reprezintă aproximativ 757 ha. Comuna Crasna are ca vecini oraşul Novaci spre est, comuna Voineasa / judeţul Vâlcea spre nord-est, oraşele Petrila şi Petroşani spre nord şi nord-vest, comuna Muşeteşti spre vest, comuna Bălăneşti spre sud-vest, Staţiunea balneoclimatică Săcelu şi comuna Ciocadia Bengeşti spre sud.
Cele nouă sate componente (Aninişul din Deal, Aninişul din Vale, Radoş, Cărpiniş, Crasna, Crasna Deal, Drăgoeşti, Dumbrăveni, Buzeşti) totalizează circa 5.500 locuitori (2005), sunt aşezări de tip adunat, iar reşedinţa de comună se află în satul Cărpiniş.
Descoperirile arheologice au dovedit că zona este locuită de peste cinci mii de ani, iar satele componente sunt atestate documentar de aproximativ cinci sute de ani. Populaţia locală a fost supusă de-a lungul ultimelor două secole unor influenţe demografice şi implicit culturale legate de transhumanţa oierilor veniţi de peste munte, din Ardeal. Din punct de vedere etnocultural, comuna Crasna reprezintă o zonă de interferenţă dintre zona etnografică a Olteniei de sub Munte (Gorj) şi zona etnografică Mărginimea Sibiului.
2. Infrastructura rutieră existentă în localitate
DJ 665 (DN 67 / Horezu – Vaideeni – Polovragi – Baia de Fier – Novaci – Crasna – Curţişoara / DN 66 / E 79), din care circa 13 km sunt pe teritoriul administrativ al comunei;
DJ 661 (Crasna – Săcelu – Tg. Cărbuneşti – Ţânţăreni / DN 66) – cu aproximativ 4 km pe teritoriul administrativ al comunei, între satul Crasna şi limita administrativă a comunei / Staţiunea Săcelu;
DJ 665C (Crasna/DJ 665 – Dumbrăveni – Buzeşti – Mogoşani – Colibaşi – Pojogeni/Dc 20), între satele Drăgoeşti – Buzeşti, aproximativ 5 Km lungime pe teritoriul comunei;
Dc 7A – Aninişul din Deal – Radoşi, de 2 km lungime;
Dc 9 – Huluba/DN 67C – Aniniş / DJ 665 – din care aproximativ 2 km sunt pe teritoriul administrativ al comunei;
drumurile forestiere ce însoţesc pâraiele Aniniş, Radoşi, Blahniţa cu afluenţii lor.
3. Servicii disponibile
Echipare edilitară:
o alimentarea cu apă în sistem centralizat - se face din mai multe izvoare, captate într-un rezervor de 150 mc, din care apa porneşte gravitaţional în reţea, a cărei lungime are 11 km, sunt alimentate în prezent satele Crasna, Cărpiniş, Radoşi, Crasna din Deal şi Dumbrăveni; se află în execuţie extinderea reţelei de distribuţie şi pentru satele Crasna, Drăgoeşti şi Buzeşti.
o reţea de canalizare: localitatea nu dispune de canalizare.
o colectarea şi depozitarea deşeurilor se face în mod necontrolat, locurile de depozitare a deşeurilor fiind impropii (de obicei pe malul pâraielor), fapt care determină un impact negativ asupra mediului înconjurător (apă, aer şi sol) – nu există o groapă de gunoi la nivelul comunei;
o toate satele comunei sunt conectate la Sistemul Energetic Naţional, prin Linii Electrice Aeriene (LEA) de joasă şi medie tensiune şi 8 posturi de transformare, linia de alimentare fiind axul Tg. Cărbuneşti – Novaci, de 20 kW;
o telecomunicaţii: comuna dispune de telefonie fixă pe cablu optic, racordată la centrala telefonică digitală, a cărei capacitate este insuficientă faţă de neviole comunei şi servicii pentru telefonie mobilă GSM.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Plan de Modernizare a Regiunii Crasna.doc