Posibilități de Îmbunătățire a Imaginii Turismului în Județul Caraș-Severin

Posibilități de îmbunătățire a imaginii turismului în județul Caraș-Severin

În lucrarea de față, am prezentat pe scurt informații despre cadrul natural și socio-economic, apoi am continuat cu analiza bazei tehnico materiale și a infrastructurii, proiecte de dezvoltare a turismului în această zona și nu în ultimul rând perspective de crestere a vizibilității turismului în jud. Caraș-Severin.

Județul Caraș-Severin are parte de foarte multe bogății, resurse și care se bucură de un potențial turistic extraordinar. Acesta oferă turiștilor posibilitatea de a practica diverse sporturi, de se bucura de liniștea din parcurile naturale protejate, să observe flora, fauna și să facă niște fotografii nemaipomenite.

Acest județ este deseori vizitat pentru tratament, datorită stațiunii Băile Herculane unde se pot trata anumite afecțiuni prin propietățile apelor minerale. De asemenea acesta fiind situat și intr-o zonă de munte, întâlnim și foarte multe peșteri. Industria din județul Caraș-Severin reprezintă o componentă foarte importantă atât în cadrul economiei județene, cât și naționale.

Cuvinte cheie: turism, promovare, resurse naturale, potențial turistic

Introducere: În economia de piață, turismul, fenomen de masă al zilelor noastre, dobândește valențe majore în promovarea și eficientizarea economiilor naționale, prin contribuții importante la crearea PIB, creșterea volumului exporturilor, ocuparea forței de muncă, îmbunătățirea relațiilor dintre țări. Altfel spus turismul impulsionează dezvoltarea economiilor naționale în condiții de competitivitate din ce în ce mai ridicată, atât în plan regional cât și mondial.

Am ales această temă de cercetare, pentru a evidenția posibilitățile de îmbunătățire a imaginii turismului din județul Caraș-Severin. Datele referitoare la unitățile de cazare, numărul de turiști, numărul de înnoptări și durata medie a sejurului, au fost preluate de la Institul Național de Statistică, iar pentru anii 2011 și 2012 au fost previzionate cu ajutorul sporului mediu.

1. Cadrul natural și socio economic

Județul Caraș-Severin este situat în partea de sud-vest a României, pe stânga cursului fluviului Dunărea, între Carpații Meridionali și partea de sud a Carpaților Occidentali având o suprafață de 8.520 km2 reprezentând un procent de 3,6% din suprafața totală a țării noastre, fiind al treilea județ din punct de vedere al mărimii, după Timiș și Suceava.

Limitele județului sunt: în partea de nord-est se învecinează cu județul Timiș, în partea de est cu Hunedoara și Gorj, în partea de est și sud-est se află județul Mehedinți, iar Fluviul Dunărea frânează în partea de sud și sud-vest granița cu Serbia.

Deși județul Caraș-Severin este preponderent montan, relieful acestuia se caracterizează printr-o mare diversitate: 65,4% din suprafață o constituie relieful muntos, 16,5% relieful depresionar, 10,8% dealurile și 7,3% câmpiile.

Zona muntoasă este reprezentată prin Munții Banatului, ce aparțin Carpaților Meridionali, Munții Țarcu-Godeanu (cu vărful Gugu, cel mai înalt din Banat - 2.291 m) și Munții Cernei, din cadrul Carpaților Meridionali.

Spre vest zona muntoasă este flancată de un relief deluros, unde pot fi delimitate dealurile Oraviței, Doclinului și Sacoș-Zagujeni. Treapta cea mai joasă de relief o formează câmpia, care ocupă o suprafață restrânsă din cadrul Câmpiei Timișului, având următoarele subunități: Câmpia Sipetului, Câmpia Moraviței și Câmpia Carașului.

Clima județului este continental moderată cu nuanțe sub-mediteraneene, subtipul climatic bănățean caracterizându-se prin circulația maselor de aer atlantic și prin invazia maselor de aer mediteranean, ceea ce conferă caracter moderat regimului termic cu frecvente perioade de încălzire în timpul iernii, cu primăveri timpurii și cantități medii de precipitații relativ ridicate.

Județul Caraș-Severin are o floră deosebită, multe specii fiind rare sau declarate monumente ale naturii. Dintre acestea enumerăm: Zada, Pinul Negru de Banat, (relicva din era glaciară), Alunul turcesc, Garofița bănățeană, Garofița albă, Bulbuci, Bujorul de pădure, Bujorul de Banat, Măceșul de Beușnița, Păducelul negru, Vișinul turcesc, Iedera albă, Angelica, Urechea ursului, Floarea de colț, Floarea Semenicului, Laleaua pestriță, Narcisa, Stânjenelul, Papucul doamnei, Sângele voinicului, Săbiuța, Brândușa galbenă.