Potențialul Turistic al Indoneziei

1. INTRODUCERE

1.1 DEFINIRE (potenţial, componente)

Turismul prezinta ansamblul de masuri puse în aplicare pentru organizarea si desfasurarea unor calatorii de agrement sau în alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agenti specializati, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistice. Potentialul turistic este influentat de o serie de factori: factori naturali (care ramân, în general, neschimbati) si factorii economici, demografici, politici, psihologici (ce sunt caracterizati printr-o dinamica accentuata dar si cu posibilitati de dirijare în sensul dorit).

În sens larg, potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice şi cultural – istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare turistică, dau o anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie premise pentru dezvoltarea activităţii de turism.

Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracţii turistice sau resurse turistice.

Potenţialul turistic reprezintă oferta turistică potenţială a unui teritoriu care împreună cu baza tehnico – materială şi cu infrastructura generală şi turistică formează oferta turistică reală (efectivă) sau patrimoniul turistic.

Varietatea resurselor turistice, specificul, influenţa lor în activitatea turistică duc la delimitarea a două categorii de potenţial turistic, şi anume: natural şi antropic.

Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale: relief, condiţii climatice, ape, vegetaţie şi faună, cât şi modificările acestora din urmă.

1.2 STRUCTURA POTENŢIALULUI TURISTIC

Componentele potenţialului turistic

Potenţialul turistic are un rol important în dezvoltarea şi diversificarea activităţilor turistice, de aceea, a apărut necesitatea stabilirii unor criterii de clasificare a atracţiilor turistice.

Cea mai utilizată clasificare este realizată după conţinutul potenţialului turistic:

• Potenţial antropic;

• Potenţial natural.

Potenţialul turistic natural cuprinde elementele oferite de cadrul natural –

relief, climă, reţea de ape, vegetaţia ş.a., urmărind atragerea fluxurilor de turişti în vederea petrecerii vacanţelor.

Relieful reprezintă un element de atracţie turistică de sine stătător, reprezentat prin tip (vulcanic, carstic, glaciar), trepte şi atitudini, toate acestea realizând cadrul propice practicării drumeţiilor şi alpinismului, cât şi de petrecere a vacanţelor.

Clima este reprezentată de tipul şi volumul precipitaţiilor, mărimea temperaturilor înregistrate, perioadele cu soare etc.; creează condiţii propice schierii, curelor heliomarine ş.a.

Reţeaua de ape, reprezentată de apele curgătoare şi cele stătătoare, ape minerale şi termale, creează cadrul adecvat pentru pescuit, cure heliomarine, sporturi nautice etc.

Vegetaţia prin bogăţia şi diversitatea speciilor, existenţa speciilor florale rare, dă posibilitatea practicării unor forme particulare ale turismului: cercetare ştiinţifică, vizitarea rezervaţiilor naturale.

Fauna, sub aspect turistic, prezintă importanţă prin valoarea sa cinegetică şi estetică.

Potenţialul turistic antropic cuprinde creaţiile omului de-a lungul timpului, concretizate în elemente de cultură, istorie, artă şi civilizaţie, care prin caracteristicile lor atrag grupurile de turişti.

Structura potenţialului antropic cuprinde elementele:

• vestigii arheologice şi monumente de artă (cetăţi, castele, statui, biserici);

• etnografie şi folclor (obiceiuri şi tradiţii, port popular, muzică şi dansuri populare ş.a.);

• instituţii şi evenimente cultural-artistice (muzee, case memoriale, târguri şi expoziţii);

• realizări tehnico-economice şi ştiinţifice contemporane (porturi, poduri şi viaducte, baraje şi lacuri de acumulare);

• aşezări umane (oraşe, sate turistice).

2. PREZENTARE GENERALA

INFORMATII PRACTICE

Imbracaminte

Este recomandat sa se poarte lucruri subtiri, datorita climatului cald si umiditatii mari. In temple vi se vor inmana anumite tunici care trebuite imbracate pentru a va acoperi zonele expuse.

Carti de credit

Sunt acceptate la majoritatea hotelurilor si magazinelor folosite de turisti.

Sanatate

Desi nici un fel de vacin nu este absolut necesar, medicii recomanda totusi vaccinul impotriva hepatitei A, febrei tifoide, hepatitei B si tuberculozei. In privinta malariei, avand in vedeere riscurile, este bine sa urmati un tratament preventiv si sa luati rezerve suplimentare de medicamente.

Tipping

Hotelurile si restaurantele adauga 10% la nota de plata. Un bacsis mic este necesar pentru soferii de taxi si pentru cei care cara bagajele, cat si pentru ghizi si insotitori de grup.

Apa

Va recomandam sa fierbeti si sa sterilizati apa inainte de a o folosi. Apa imbuteliata este de asemenea disponibila.

Moneda

Moneda indoneziana este Rupiahul, bancnotele fiind de la 100 Rp la 50000 Rp, iar monezile de la 25 Rp la 500 Rp.

Pasapoarte si vize

Pentru a ajunge in Indonezia aveti nevoie de o viza eliberata de ambasada acesteia.

TARA

Steagul national indonezian este numit "Sang Saka Merah Putih". Dupa cum scrie în Articolul 35 din Constitutia de la 1945, steagul este alcatuit din doua culori, rosu deasupra culorii albe. Latimea sa reprezinta doua treimi din lungime sau 2 metri pe 3 metri. Este arborat în fata Palatului Prezidential, a cladirilor guvernamentale si a misiunilor diplomaice indoneziene în strainatate.

Primul steag a fost în mod curajos purtat în mijlocul fortelor de ocupatie japoneze în ziua în care s-a proclamat independenta Indoneziei. De atunci, a fost arborat la sarbatorile Zilei Independentei în fata Palatului Prezidential din capitala Jakarta. Acest steag istoric sau "bendera pusaka" a fost arborat ultima data la 17 august 1968. Dupa aceea a fost pastrat si înlocuit cu o replica tesuta din matase pura indoneziana.

Imnul national este "Indonesia Raya", care înseamna Marea Indonezie. Cântecul a fost compus în 1928. Politica coloniala a vremii era "divide si condu". Aceasta politica a agravat în mod intentionat diferentele de limba, etnice, culturale si religioase dintre oameni.

Stema Indoneziei este alcatuita dintr-un vultur auriu, numit "GARUDA", personaj din poemele epice antice indonezien. Acesta este pictat de asemenea în multe temple din secolul VI.