Program de Valorificare a Potențialului Turistic al Italiei

Capitală: Roma (2,553,873 locuitori)

Limba oficială: Italiana (mai multe limbi sunt oficiale în diverse regiuni: germana şi ladina în Tirolul de Sud, slovena în Friuli-Venezia Giulia şi franceza în Valle d'Aosta).

Suprafaţă: 301.230 km²

Populaţie: 58.751.711 loc.

- Densitate: 192,73 loc./km²

Alte oraşe importante:

Milano (1,299,439)

Napoli (995,171)

Torino (902,255) - Palermo (675,084)

Genova (605,084) - Bologna (374,425)

Firenze (368,059) - Bari (328,458)

Catania (305,773) – Venezia (271,251)

Verona (259,068)

Sursa: ISTAT (www.istat.it)

Aşezare geografică

Italia este o ţară din Europa de Sud, fiind alături de Franţa şi Spania, una dintre cele mai populare destinaţii turistice din Europa şi din lume, datorită preparatelor culinare, a vinurilor şi a muzicii.

Peninsula italică se întinde de la coamele înzăpezite ale Alpiilor şi până la Mediterana, care o separă de Tunisia şi Libia. Italia nu se poate lăuda cu fluvii lungi, deoarece puţine sunt cele care depăşesc 100 km: Padul, Adige, Tibru, Arno şi Piave.

Italia este împărţită în regiuni, provincii şi comune. Cele 20 regiuni istorico-geografice sunt: Piemont, Valle d’Aosta, Liguria, Lombardia, Trentino – Alto Adige, Venezia Euganea, Friuli-Venezia Giulia, Trieste, Emilia – Romagna, Toscana, Umbria, Marche, Lazio, Abruzzo - Molise, Campania, Puglia, Bisilicata, Calabria, Sicilia, Sodergna, Veneto.

Italia cuprinde o parte continentală, formată din versantul intern al arcului Alpilor şi din Câmpia Padului, şi o alta peninsulară ocupată de lanţul muntos al Apeninilor, de dealuri, precum şi de înguste câmpii litorale. Alpii, în Nord, se prezintă sub forma unui zid masiv care se desfăşoară pe cca 1200 km pe direcţia E-V. Pe aceeaşi direcţie se disting Alpii piemontezi, cu cele mai mari altitudini din Italia (Gran Paradiso 4061 m).

Scurt istoric

Istoria Italiei este probabil cea mai importantă în privinţa dezvoltării culturale şi a dezvoltării sociale din mediterana. Ţara a fost o gazdă pentru importante activităţi în timpurile preistorice, şi de

aceea săpături arheologice pot fi găsite în multe regiuni: Lazio şi Toscana, Umbria şi Basilicata. După Magna Graecia, Civilizaţia etruscă şi Imperiul Roman care a venit să domine acestă parte a lumii, au urmat Evul Mediu, Umanismul şi Renaşterea, care au ajutat mai apoi la formarea filosofiei şi artei europene. Oraşul Roma conţine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.

Italia în era modernă a devenit un stat-naţiune efectiv - pe 17 martie, 1861 - când statele peninsulei şi Cele două Sicilii au fost unite de către regele Victor Emmanuel II din dinastia de Savoia. Roma însăşi a rămas un deceniu sub Papalitate, devenind parte a Regatului Italiei doar pe 20 septembrie 1870, data finală a unificării italiene. Vaticanul este acum o enclavă independentă înconjurată de Italia, ca şi San Marino. Italia participă alături de Antanta în primul război mondial. Dictatura fascistă a lui Benito Mussolini care a început în 1922 a condus la o alianţă dezastroasă cu Germania şi cu Japonia numită Axa Berlin-Roma-Tokio (Puterile Axei) şi la înfrângerea ultimativă a Italiei în cel de-al doilea război mondial. Pe 2 iunie 1946 un referendum asupra monarhiei a rezultat în stabilirea Republicii Italiene, care a dus la adoptarea unei noi constituţii pe 1 ianuarie 1948. Membrii familiei regale au fost trimişi în exil datorită asocierii lor cu regimul fascist.

Italia a fost membră fondatoare a NATO şi a Uniunii Europene, şi s-a alăturat grupului de creştere a unificării politice şi monetare din Europa de Vest, incluzând introducerea Euro în 1999.

2. Prezentarea potenţialului turistic al Italiei

Clima. În nord (Alpii şi Câmpia Padului ) clima este continentalâ, cu ierni relativ reci (00 C la Milano în ianuarie ), veri călduroase ( 23,80 C în iulie la Milano) şi precipitaţii abundente (peste 1000 mm/an în Alpi, 600-700 mm/an în Câmpia Padului. Italia peninsulară, exceptând zona mai înaltă, posedă un climat mediteranean, cu veri secetoase şi calde şi ierni ploiose şi blânde. De la N la S temperaturile cresc în timp ce precipitaţiile scad: Genova (16,20 C, 1245 mm/an ), Napoli ( 19,10C, 653 mm/an ).

Flora variază în funcţie de altitudine şi latitudine. In Alpi se etajează păduri de castan (la poale), de stejar, de conifere şi paşuni alpine. In Apenini predomină stejarul şi alte specii mediteraneene, excepţie fac zonele mai ţnalte unde apar fagul şi coniferele.

Fauna cuprinde atât elemente răspândite pe întreg teritoriul (vulpea, bursucul, jderul, dihorul, veveriţa, iepurele) cât şi animale care se mai întâlnesc numai ţn parcuri şi rezervaţii naturale (căprioara, ursul brun) şi numeroase păsări, Italia fiind situată în calea unui important drum de pasaj între Europa şi Africa.

Parcuri naţionale. Italia are câteva parcuri naţionale de o frumuseţe nemaipomenită, printre care:

Parco Nazionale del Gran Paradiso. Singurul loc unde se mai află capre negre în Italia, acest parc din Munţii Alpi este cel mai vechi din ţară şi acoperă o suprafaţă de 72000 hectare. Cuprinzând părţi din Valle d’Aosta şi din regiunea Piemont, acest parc oferă o mulţime de adăposturi şi posibilităţi pentru drumeţii, fiind un punct de atracţie pentru iubitorii de natură.

Parco Nazionale dello Stelvio. Acesta este cel mai mare parc din Italia (135000 hectare), fiind aproape de graniţa cu Elveţia.

Parco Nazionale dell’Abruzzo. Aici trăieşte, într-un decor izolat, splendid din Apenini, ultimul urs brun din Italia.